Izgoniți de șomaj și de regimul totalitar, milioane de uzbeci au emigrat în ultimii ai: unii au intrat în ISIS, alții s-au radicalizat în țările gazdă.
Atentatul de la New York este cel puțin al patrulea atac terorist de anul acesta care are ca autor o persoană originară din Uzbekistan, lucru care arată că statul din Asia Centrală, cu 32 de milioane de locuitori, reprezintă un important rezervor pentru jihadul global, scrie Jerusalem Post într-o analiză.
Teroristul de 29 de ani de la New York, Sayfullo Saipov, a urmat pas cu pas indicațiile date online de ISIS.
„Aceste lucruri cer timp pentru a fi pregătite și ceea ce vedem astăzi este rezultatul unei munci depuse în ultimii ani de ISIS și alte grupări similare”, declară analistul din Kazahstan Alexander Knyazev.
Saipov pare a face parte din așa-numita „generație pierdută” de tineri din Uzbekistan, care au păsărit fosta republică sovietică în căutarea unei vieți mai bune, lipsiți de educație și nepregătiți pentru a se integra în Occident. Acest lucru i-a lăsat total lipsiți de apărare în fața influențelor extremiste.
„A devenit religios sub un impuls de moment”, declară Mirrakmat Muminov, un șofer de camion și activist al comunității uzbece din Statele Unite, care l-a cunoscut pe Saipov.
„A început să studieze religia în Statele Unite”, spune Muminov, adăugând că Saipov era încântat de libertatea religioasă pe care a descoperit-o în America, după ce a trăit în regimul strict din țara natală.
Un vecin al părinților lui Saipov, care locuiește la periferiile Tașkentului, a declarat că Habillo, tatăl teroristului, nu mergea cu regularitate la moschee.
Islamul este foarte răspândit în Uzbekistan, însă credința se exercită sub foarte stricta supraveghere a statului, motivată de teama de radicalizare.
Condus cu o mână de fier de două decenii de către fostul lider comunist Islam Karimov, care a murit anul trecut, Uzbekistanul a afirmat în repetate rânduri că politica sa religioasă severă este justificată de motive de securitate națională.
Succesorul lui Karimov, Shavkat Mirziyoyev, care a fost instalat la sfârșitul lui 2016, autoritățile au început să manifeste mai multă toleranță. El a anunțat în septembrie că a scos 16.000 de oameni din cei 17.000 aflați pe lista neagră cu musulmani radicali, întocmită de serviciile secrete, afirmând că vrea „să-i aducem în societatea noastră și să-i integrăm”.