„Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, spunea marele istoric român, Nicolae Iorga. Pentru acest lucru, este de datoria cetățenilor R. Moldova să cunoască cât mai multe aspecte din trecut înainte de a face alegeri legate de prezent și de viitorul lor, iar expoziția „Ocupația Sovietică” este cel mai bun prilej pentru a conștientiza istoria.
Centrul de Cultură şi Istorie Militară din cadrul Muzeului Militar al Republicii Moldova găzduiește în prezent expoziția permanentă „Ocupaţia sovietică”. Încă de la intrare, sentimentul de revoltă și teama ca aceste orori să nu se mai petreacă sunt copleșitoare. Istoria are darul de trezi în om conștiința și de a nu face uitată în special memoria victimelor inocente ale războaielor și dictaturilor. De la Holocaustul nazist, până la crimele împotriva umanității ale comunismului, aceste episoade nu trebuie date uitării. În special în R. Moldova, acolo unde adevărurile au fost ascunse cu grijă și meticulozitate de aparatul de propagandă. La fel se poate spune și de inocularea unor cunoștințe generale favorabile fostului regim sovietic și ideologizării comuniste agresive. Chiar de la intrare ești întâmpinat succint de principalele metode prin care s-a instalat teroarea sovietică în Basarabia: cedarea de teritorii, represiuni politice, deportări în masă, mobilizări forțate în Armata Roșie, distrugerea locașurilor de cult, distrugerea de cimitire militare și sovietice, naționalizarea bunurilor private și publice, deznaționalizarea și rusificarea, reprimarea gândirii libere, mobilizări forțate la muncă, foametea organizată, colectivitatea forțată, strămutări de populație, deportări pe criterii confesionale. Nu mai puțin de 14 puncte, la care sigur mai pot și adăugate cel puțin alte câteva, unele care îl fac pe vizitator să înțeleagă dimensiunea erorii pe care trebuie să o înfrunte parcurgând secțiunile expoziției.
Cadrarea terorii
Organizatorii au fixat la intrare și cadrul politico-istoric în care avea să se întâmple toate cele de mai sus. Se pleacă de la Pactului Hitler-Stalin, document semnat la 23 august 1939 de miniștrii de Externe subordonați celor doi, Ribbentrop și Molotov. Înțelegerea împărțirii sferelor de influență în Europa avea și anexe secrete prin care Uniunea Sovietică avea să ceară peste nici un an de zile, prin intermediul a două note ultimative din 26 și 27 iunie 1940, cedarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei. Ghidul nostru, şeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară, colonelul (r), dr. Vitalie Ciobanu, ne explică că numărul victimelor, numai în Basarabia, a întregului fenomen al terorii sovietice a fost unul extrem de mare. „Există diferite izvoare și se vorbește despre cifra de 1,5 milioane de persoane. Aici nu vorbim numai de deportați, ci de toți cei care CITEȘTE MAI DEPARTE AICI
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
