Uniunea Europeană dorește, pe fondul agravării tensiunilor dintre Moscova și Kiev, să extindă sancțiunile împotriva Rusiei, miniștrii de externe UE convenind în principiu extinderea listei.
Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale UE au convenit în principiu extinderea listei curente de persoane şi entităţi economice vizate de sancţiuni, au declarat surse pentru dpa. În temeiul acestei liste, activele de pe teritoriul UE ale celor vizaţi ar putea fi îngheţate, iar intarea lor pe teritoriul UE, blocat.
Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, UE va adăuga numele altor opt cetăţeni ruşi pe această listă.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi secretarul de stat american Mike Pompeo au discutat vineri la Bruxelles "problema măsurile restrictive (împotriva Rusiei) ca o consecinţă a incidentelor de pe Marea Azov", a anunţat Mogherini, subliniind că UE îşi coordonează în acest sens decizia cu Washingtonul.
Chestiunea ar urma să fie supusă în următoarele săptămâni unei analize juridice la nivel de state membre, iar o decizie finală ar urma să fie luată în săptămânile ce urmează, cu puţin înainte de alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în Ucraina la 31 martie.
Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klimkin, a cerut în decembrie o extindere a sancţiunilor. El a făcut această solicitare la scurt timp după ce tensiunile au escaladat între Moscova şi Kiev, în noiembrie anul trecut, când paza de coastă a Rusiei a deschis focul şi a capturat o navă militară ucraineană şi pe cei 24 de membri ai echipajului, în strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră şi Marea Azov.
La acea dată, liderii UE au convenit mai degrabă să prelungească până la mijlocul lui 2019 sancţiunile deja existente împotriva Rusiei, pentru rolul său în estul Ucrainei şi în Crimeea, decât să le extindă. Acele măsuri au fost implementate prima dată în 2014.
În pofida sancţiunilor UE şi SUA împotriva Rusiei legate de Ucraina, Moscova a atenţionat că nu va renunţa niciodată la Crimeea, iar lupte sporadice au loc în continuare în estul Ucrainei, unde din 2014 până în prezent au fost ucişi mai mult de 10.000 de oameni.
Blocul comunitar şi-a intensificat presiunile şi în alte moduri, pe fondul unei deteriorări generale a relaţiilor cu Moscova.
În ianuarie, UE a anunţat un alt set de sancţiuni care vizau patru membri din conducerea serviciilor de informaţii ale Rusiei, ca răspuns la otrăvirea aproape fatală a fostului agent rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în oraşul britanic Salisbury, anul trecut. Guverne ale ţărilor occidentale acuză Moscova că s-ar fi aflat în spatele acestui atac cu agent neurotoxic asupra celor doi, acuzaţie pe care Moscova o respinge, informează Agerpres.