Tensiuni în Parlamentul European după votul pe bugetul UE 2025. Corespondență de la StrasbourgVotul de azi din Parlamentul European pe marginea bugetului Uniunii Europene pentru 2025 a evidențiat atât provocările de ordin politic, cât și tensiunile interne din coaliția pro-europeană. Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, raportor general al Parlamentului pentru acest buget, a exprimat preocupări majore cu privire la poziția Consiliului și la direcția în care se îndreaptă negocierile privind finanțarea unor programe esențiale ale Uniunii.
Bugetul Uniunii Europene pentru 2025 se înscrie în contextul revizuirii recente a Cadrului Financiar Multianual (MFF) 2021-2027, care stabilește limitele și prioritățile financiare ale blocului comunitar pe termen lung. În acest context, Parlamentul European a cerut restabilirea nivelurilor de finanțare propuse inițial de Comisia Europeană, în jurul valorii de 200 de miliarde de euro pentru 2025. Însă Consiliul a venit cu propuneri de tăieri bugetare, care, în opinia lui Negrescu, ar echivala cu un buget de austeritate.
Criticile lui Victor Negrescu
"Prin aceste reduceri, Consiliul riscă să limiteze capacitatea Uniunii de a răspunde nevoilor cetățenilor și de a face față provocărilor curente, cum ar fi dezastrele naturale sau sprijinul pentru tineret", a subliniat Negrescu.
Parlamentul a subliniat necesitatea de a investi în domenii critice. Printre acestea se numără sectorul sănătății, cu un apel la o suplimentare de 50 de milioane de euro pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, combaterea cancerului și îmbunătățirea sănătății mintale, o prioritate împărtășită de Parlament și Consiliu.
Negrescu a evidențiat importanța protejării agriculturii și sprijinirii fermierilor tineri, precum și investițiile în infrastructura de transport prin mecanismul "Connecting Europe". O atenție deosebită a fost acordată fondurilor pentru protecția frontierelor și migrație, unde Parlamentul a cerut majorări substanțiale: 25 de milioane de euro pentru Fondul Azil, Migrație și Integrare, 35 de milioane pentru gestionarea frontierelor și 5 milioane pentru securitatea internă.
Un alt punct de interes este sprijinul puternic al Parlamentului pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Negrescu a subliniat că alocările bugetare pentru protecția frontierelor, integrate în buget, includ și acest obiectiv esențial pentru cele două state membre.
Dincolo de chestiunile bugetare, votul a fost marcat de tensiuni politice. Negrescu a evidențiat ruptura care s-a produs în cadrul coaliției pro-europene.
„Tensiunile care s-au acutizat între grupurile politice și care sunt generate de apropierea tot mai mare între grupul popularilor europeni și extremiștii europeni nu au permis din păcate, încă o dată, să avem o rezoluție comună a Parlamentului European”, a declarat europarlamentarul.
„Mă pot concentra exclusiv pe cifre”
Negrescu a afirmat că, în calitate de raportor, se află într-o „poziție confortabilă” pentru a negocia fără constrângeri pe marginea bugetului.
„Acum, mă pot concentra exclusiv pe cifre și pe apărarea poziției Parlamentului European,” a adăugat el.
Negocierile pe buget vor continua în următoarele săptămâni, cu următoarea rundă de conciliere programată pentru 5 noiembrie. În ciuda tensiunilor politice, Negrescu s-a declarat optimist în privința obținerii unui compromis care să răspundă nevoilor de investiții ale Uniunii Europene.
„Ne dorim un buget ambițios, dar prudent, care să permită investiții strategice, nu doar cheltuieli. Acestea nu sunt simple costuri, ci investiții esențiale pentru viitorul Europei,” a concluzionat el.
Astfel, în fața unei Uniuni Europene care se confruntă cu provocări economice, climatice și geopolitice semnificative, miza acestor negocieri bugetare este uriașă. Capacitatea instituțiilor europene de a ajunge la un acord care să reflecte prioritățile cetățenilor va determina direcția dezvoltării Uniunii în următorii ani.