Conform calculelor efectuate de Institutul Sapiens, această eficiență a contribuit în special la păstrarea a peste 200 de miliarde de euro din PIB în 2020.
Conform calculelor efectuate de Institutul Sapiens, această eficiență a contribuit în special la păstrarea a peste 200 de miliarde de euro din PIB în 2020.
Telemunca face angajații mai eficienți, după cum reiese din studiul publicat în această lună de Institutul Sapiens și prezentat de "Le Parisien". Potrivit grupului de reflecție, productivitatea angajaților care lucrează la distanță a crescut cu 22% în timpul episoadelor de închidere.
Motivele sunt numeroase. Printre acestea, o reducere a "distragerilor și perturbărilor", potrivit autorilor, precum pauzele de cafea, prânzurile prelungite, întâlnirile multiple sau zgomotul din jur. Timpul petrecut pe drum economisit s-a transformat și în timp de activitate sau timp de somn economisit, permițându-le angajaților să fie într-o formă mai bună.
Un alt element pozitiv: munca la distanță ar spori motivația și responsabilizarea angajaților. De asemenea, aceştia au o gestionare mai bună a timpului lor. Autorii studiului cred, de asemenea, că telemunca ar face posibilă rezolvarea "numeroaselor disfuncții manageriale", adesea o sursă de conflict sau absenteism.
Aceste efecte pozitive au avut consecințe economice concrete de când telemunca le-a fost impusă francezilor anul trecut, asigură institutul Sapiens. Permițând companiilor să își continue activitatea cu creșteri de productivitate, telemunca ar fi economisit între 216 și 230 miliarde de euro din produsul intern brut (PIB) în 2020. Ar fi vorba de o sumă între 167 și 173 miliarde din PIB în timpul primei închideri și de 57 de miliarde în timpul celei de-a doua, în noiembrie.
Atenție: telemunca nu este neapărat un panaceu. Dacă este impusă pe termen lung, fără urmărire, ar putea avea efectul opus, provocând o pierdere de productivitate de până la 20%, avertizează autorii. Mulți angajați, obosiți să fie ținuți departe de birou și de colegi, vorbesc despre un disconfort. Un sondaj Harris Interactive lansat luna trecută a indicat o creștere a sentimentelor de izolare, stres și anxietate în rândul celor care se află în telemuncă.
Conștient de această problemă, guvernul a schimbat protocolul corporativ de sănătate în ianuarie pentru a le permite celor care doresc să se întoarcă la birou o dată pe săptămână. Între timp, partenerii sociali au semnat un acord național inter-profesional (ANI) privind telemunca, ce ar trebui să reglementeze mai bine practica. Dar, așa cum insistă ministrul Muncii, Élisabeth Borne, situația epidemică încă îngrijorătoare necesită mai mult ca oricând utilizarea telemuncii, care ar permite o reducere de 20% până la 30% a riscului de contaminare. Companiile care nu recurg la telemuncă se confruntă cu penalizări, amintește ea. Cincizeci și două de notificări oficiale au fost emise de Inspectoratul Muncii din octombrie anul trecut, potrivit Ministerului Muncii.
Traducere: Rador
Recomandările noastre
