Teheranul a graţiat 22.000 de protestatari şi continuă să țeasă rețeaua diplomatică spre Est

Sursa foto. Twitter

Pentru cea de-a 44-a aniversare a Revoluției, sărbătorită pe 11 februarie, liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a anunțat o amnistie pentru "zeci de mii" de protestatari arestați în ultimele 178 de zile de la începutul protestului antiguvernamental, odată cu moartea Mashei Amini, vinovată că nu a purtat vălul "cum se cuvine".

Din acea zi au fost eliberați aproape 83.000 (82.656) de prizonieri, dizidenți, intelectuali, cetățeni de rând. Dintre aceștia, luni au fost grațiate 22.000 de persoane inițial condamnate, sau acuzate de implicare în protestele declanşate de moartea femeii kurde în vârstă de 22 de ani. Grațierea a fost anunțat de șeful sistemului judiciar al Republicii Islamice, Gholamhossein Ejei. Unii dintre prizonieri au fost eliberați pe cauțiune, scrie rainews.it.

Pe lângă arestări, în mai puţin de 6 luni s-au înregistrat 527 de victime, dintre care 71 sunt adolescenți foarte tineri şi au fost executate 4 pedepse cu moartea, dintre care una chiar în public. Protestul împotriva folosirii obligatorii a vălului islamic a aruncat asupra Republicii Islamice umbra unei țări obscurantiste și retrograde, în care drepturile omului sunt călcate în picioare. Recent, otrăvirea a sute de eleve a pus Teheranul într-o poziție internațională dificilă, care în realitate a început cu câțiva ani în urmă odată cu sancțiunile occidentale pentru acordul nuclear eșuat (JCPOE) și cu presupusa vânzare de arme către Rusia în războiul din Ucraina.

China a fost un adevărat împăciuitor

Acesta este motivul pentru care Iranul, una dintre cele mai bogate țări din lume în petrol, nu a riscat niciodată până acum izolarea internațională pe care în acest moment încearcă să o remedieze cultivând relații diplomatice cu cei pe care nu îi consideră inamici istorici, precum Israelul și Statele Unite și întinzând mâna Chinei cele "neutre".

Greșeli frecvente la gătirea orezului. Tehnici simple pentru o mâncare reușită

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

După recenta vizită a lui Raisi la Beijing, China a fost un adevărat împăciuitor în relațiile, odată tensionate, dintre Teheranul șiit și Riadul sunnit. Punctul de cotitură din Golful Persic a fost aplaudat de comunitatea internațională, îngrijorată de o escaladare a conflictelor atât în ​​Orientul Mijlociu, cât și în ceea ce unii analiști consideră a fi "noul război rece" cu Statele Unite.

"UE se simte încurajată de fiecare dată când vede semne de normalizare în relații, astăzi, lumea are mai mult ca niciodată nevoie de reconciliere și de normalizare. Apreciem fiecare efort diplomatic care duce la rezultate importante", a explicat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică care, subliniind importanța superputerii chineze, şi-a reiterat cererea ca Beijingul să-și folosească influența pentru a convinge Rusia să oprească războiul din Ucraina.

Ca parte a acestui plan ambițios, luni, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko s-a aflat în vizită la Teheran și, împreună cu omologul său iranian a semnat o foaie de parcurs pentru cooperare bilaterală în perioada 2023 și 2026, veste dată de Raisi însuşi prin agenţia IRNA. Teheranul și Minsk sunt împotriva unilateralismului, a spus Raisi, subliniind extinderea cooperării dintre statele independente pentru a aborda unele probleme, cum ar fi sancțiunile occidentale. Iranul și Belarus au poziții comune la nivel regional și internațional, a spus Lukașenko, adăugând că cele două țări urmăresc formarea unei lumi juste și multipolare. "Suntem pregătiţi să împărtășim experiența noastră cu Belarusul atât de prietenos", a spus Raisi. "Puteţi avea încredere în noi", i-a răspuns Lukașenko.

Cele două ţări au semnat până la opt memorandumuri de înțelegere, inclusiv în sectorul bancar.

Acordul a fost lansat în marja summitului SCO de la Shanghai din septembrie 2021 și pune bazele cooperării în politică, economie, relații consulare, știință, tehnologie, educație, artă, mass-media și turism. Liderii celor două țări, ambii implicați în susținerea războiului lui Putin din Ucraina, primul autorizând armata rusă să folosească teritoriul Belarusului ca bază pentru lansarea de atacuri și al doilea prin aprovizionarea cu drone, au semnat şi un acord interguvernamental de cooperare pentru extrădare. (Rador)