Te ia sau nu la armată, în caz de război? Toate explicațiile pe care le așteaptă milioane de români

Te ia sau nu la armată, în caz de război? Toate explicațiile pe care le așteaptă milioane de români Sursa foto: arhiva EVZ

Cine, când și cum ar fi luat și dus pe front, care e situația militară a celor ce n-au făcut armata, cine va fi în linia întâi în caz de război și cât ne va apăra NATO - sunt întrebări pe care și le pun milioane de bărbați din România. Generalul maior (r) Dan Grecu a dat toate răspunsurile în emisiunea lui Ionuț Cristache, exclusiv pe EvZ.ro.

„O parte din apărarea patriei se realizează prin pregătirea populației. Pe unii îi faci să lupte, dar pe toți trebuie să îi faci în măsură să se protejeze, să conștientizeze, să înțeleagă. Așa cum e la inundații, așa este și la un atac aerian, și la un nor radioactiv, trebuie să știi niște măsuri. Faptul că le pui pe un site și ele stau acolo nu e ok. Asta trebuie să fie un proces de educare care să înceapă din clasa a I-a și să se termine cu pensionarii. Eu sunt ferm convins că planurile existente la nivelul structurilor care sunt responsabile cu gestionarea există și ele vor acționa. Și Armata, și poliția de frontieră și ceilalți”, a declarat generalul maior (r) Dan Grecu, nvitat la podcastul moderat de Ionuț Cristache, la evz.ro.

„Pentru următoarea perioadă vă liniștesc eu că nu vine nimic. Dar acest lucru trebuie pregătit. Avem o lege care chiar așa se numește: Pregătirea populației pentru apărare. Nu e chiar foarte veche, e de la începutul mileniului acesta, în care se spune foarte clar: aceste acțiuni trebuie să se desfășoare, această informare. Avem presă privată și presă oficială, de stat, care trebuie să vină cu astfel de mesaje. Existența pe website-uri este foarte bună, dar nu toată lumea se uită pe website-uri sau alții nici nu știu că există asta”, a mai spus generalul.

„În România este legea exactă, care spune cum trebuie să acționeze fiecare. În primul rând, toți suntem datori să apărăm patria, este o datorie constituțională. În al doilea rând există legea care spune cum se face acest lucru. În al treilea rând există structurile teritoriale, centrele militare zonale sau județene, care au în evidență toți rezerviștii care vor fi chemați. Forțele oficiale declarate ale rezerviștilor sunt de 80-90.000, dublul existentului. În realitate, toți cetățenii de la 18 ani la 35 de ani pot să fie chemați în primă urgență, după care se extinde până la 60 de ani și 64 de ani pentru generali”, a explicat Dan Grecu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ajung în prima linie cei ce n-au făcut armata?

„Cei care n-au făcut stagiul militar vor fi încorporați, trimiși într-o unitate de instrucție, unde vor face perioada de instrucție corespunzător armei la care sunt repartizați și după care vor fi repartizați într-o unitate militară”, a mai spus generalul, răspunzând astfel celei mai arzătoare întrebări a bărbaților din România, de la începerea războiului din Ucraina.

El a explicat că toți bărbații sunt luați în evidență, iar la repartizarea către o anumită unitate se ține cont de pregătirea și activitatea ficăruia din viața civilă. Generalul Dan Grecu a adăugat că persoanele care nu au făcut armata, chiar dacă vor urma o perioadă de pregătire, nu vor fi trimiși în prima linie. „În prima linie sunt militarii aflați în activitate. După aceștia vin rezerviștii. Și abia dacă nevoia de trupe este mai mare se recurge la celelalte persoane”, a mai punctat militarul.

Câți militari are România

„La ora actuală, conform domnului ministru al Finanțelor, sunt 73.000 de funcții bugetate cu totul, atâția sunt acum în Armată. Ce i-a ajutat foarte mult să ajungă la acest număr a fost împingerea, până la intrarea în NATO și câțiva ani după, restructurarea, într-un fel sau altul; s-a încurajat părăsirea sistemului, iar mai nou cu salarizarea și cu pensiile se încurajează din nou. Anul trecut numărul celor care și-au dat demisia a fost dublu față de 2021. Anul trecut au fost 1.000, acum sunt 2.000. Și-au dat demisia pentru că nu le-au mai convenit condițiile”, a mai spus generalul.

„Forța combatantă a brigăzilor este în mari unități ale Armatei care au o încadrare foarte apropiată de capacitatea maximă, nu îmi permit să le dau numărul. Trei brigăzi pot să acționeze liniștit, fără niciun fel de problemă, într-un timp scurt, adică pe loc și la zile. Sunt în diferite stadii. Depinde și categoria de forțe. Este o parte din aviație care este în permanent în stare de acțiune, cea care face serviciul de poliție aeriană, sunt cele de la mare care fac serviciul de patrulare, există serviciile de radio-locație pentru spațiul aerian, respectiv pentru spațiul terestru și naval care sunt în permanență în serviciul de luptă operativ.

Există unități care au diferite grade de pregătire, unele dintre ele aproape de valoare completă, adică ordinea sau structura de război, altele cu o încadrare mai mică și ele intră, normal, în această ordine în acțiune, pentru că în primele zile, conform tratatului NATO și a documentelor de planificare ale NATO, intră în acțiune acele Very High Readiness Forces, deci forțele gata de acțiune, cu un nivel ridicat de pregătire, care sunt la rândul lor sunt gata, sunt la cheie, până la 30 de zile. După 30 de zile se intră la High Readiness, adică capacitate de acțiune ridicată”, a mai explicat militarul.