A fost avizat un proiect de lege care stabilește că salariul minim brut în România va fi de 3.000 de lei, pentru cei care prestează munci în domeniul agriculturii. Această inițiativă legislativă vrea să rezolve problema a 40.000 de hectare de teren agricol care nu sunt date spre exploatare.
Deputații din Comisia pentru Agricultură declară că proiectul prin care mărirea salariul minim brut pentru cei care sunt angajați în acest domeniu a fost avizat, asta după ce domeniul construcțiilor are deja un proiect de lege aprobat, prin care salariul minim brut devine 3000 de lei.
Stimularea agriculturii, o prioritate pentru România
Prin acest proiect se dorește realizarea unei stimulări a agriculturii, prin atragerea unui număr cât mai mare de angajați. Această inițiativă legislativă vrea să rezolve problema a 40 de mii de hectare de teren agricol, care nu sunt date spre exploatare.
Pe lângă acestea, există și terenuri care nu sunt în evidența statului român, astfel că vorbim de un procent de 2% terenuri agricole ale țării, neexploatate.
„Suntem una dintre țările care susținem să cultivăm fiecare metru de pământ să putem asigura securitatea alimentară, inclusiv pentru alte țări. Să nu mai lăsăm o suprafață de 4% teren neproductiv”, afirmă ministrul Agriculturii.
Primăria Brașov vrea ca terenurile dintre blocuri sau de la marginea unor străzi să fie transformate în zone de cultivare a legumelor.
Terenurile României nu sunt valorificate
Programele prin care se stimulează astfel de proiecte naționale sunt finanțate de UE, care contribuie cu sume mari pentru domeniul agricol.
Ionela Morar este un afacerist român care a decis să amenajeze o livadă cu peste 100.000 de pomi fructiferi, în Stăuni, Alba, realizând acest lucru prin fonduri europene în valoare de 500.000 de euro.
„Când am venit noi aici din Spania nu era absolut nimic, erau pur și simplu bălării, mulți spini. Sunt multe terenuri care ar putea fi valorifocate și care ar putea fi lucrate. Așa ne putem produce hrana cea de toate zilele”, spune proprietara.
România, incapabilă de plafonarea prețurilor la alimente
Adrian Chesnoiu declară că Ungaria a decis plafonarea prețurilor la alimente, pe motiv că urmează alegeri în data de 3 aprilie și că România nu ar putea adopta o astfel de măsură, cum nici majoritatea statelor membre UE nu pot.
„Modelul Ungaria nu poate fi aplicat în Europa. Ungaria are alegeri pe 3 aprilie. Niciun alt stat din UE, cu excepţia Franţei, la finalul lunii aprilie, nu are alegeri. M-am uitat la ştirile care spuneau că Ungaria a oprit exportul de cereale. În realitate, deşi a fost prezentată ca o blocadă a Ungariei, în încercarea de a-şi menţine stocurile pentru necesarul intern, în realitate, Ungaria exportă pe bază de licenţă”, declară ministrul Chesnoiu.
Licența ungară este, de fapt, o platformă online, unde comercianții pot înscrie cereri de vânzare.
„Este o platformă informatică în care orice comerciant de cereale introduce cererea de vânzare şi se autorizează în 72 de ore sau statul ungar poate să îşi manifeste prima opţiune în achiziţionarea cantităţii disponibile”, explică Adrian Chesnoiu.