Producătorii de medicamente generice, care fac afaceri cu statul, au cerut autorităților scăderea taxei clawback (a "ghearei") și stabilizarea ei. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății a admis că „actuala formulă de calcul a taxei poate fi îmbunătățită”, în timp ce șeful CNAS, Vasile Ciurchea a explicat că „eu, care gestionez fondul de asigurări, singur că-mi convine să încasez cât mai mulți bani”.
De ce a fost introdusă taxa clawback: companiile farmaceutice produc medicamente la un preț. Acestea sunt preluate de distribuitori și aduse în farmacii. Distribuitorul și farmacia adaudă la preț, fiecare, propria marjă, așa că prețul la raft este mai mare decât cel inițial, de la producător. Casa Națională de Sănătate (CNAS) decontează, parțial sau integral, o mare parte din aceste medicamente (pe rețete compensate). Dar o face la prețul de la raft, adică plătește mai mult decât dacă ar cumpăra medicamentul de la poarta fabricii (în situația medicamentelor folosite în spitale, problema apare pentru că acestea nu raportează întotdeauna corect ce și câte medicamente folosesc). De aceea a fost introdusă taxa clawback. Aceasta returnează în bugetul asigurărilor în jur de 20% din valoarea decontată de CNAS către producători pentru medicamente consumate de români.
Off-ul cel mare a producătorilor de medicamente generice este faptul că această taxă este calculată în funcție de valoarea la raft a medicamentului decontat de CNAS, nu la cel de producător, astfel încât – spun ei – plătesc și pentru adaosul la preț pus de distuitor și comerciant și nu fac profit.
„Cerem ca această taxă să fie justă, producătorii de medicamente să plătească exclusiv pentru vânzările lor. (...) Am plătit chiar și 25% taxă. (...) Din totalul de medicamente generice 300 costă sub 5 lei, alte 600 costă mai puțin de 10 lei. Sunt deja nerentabile și probabil că producătorii și le vor scoate din nomenclator”, a explicat Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Ne puteți urmări și pe Google News
Potrivit producătorilor, în ultimii doi ani au dispărut de pe piață peste 1.300 de medicamente ieftine, iar alte 1.200 vor deveni nerentabile anul care urmează.
"Din decembrie 2014 până la 1 iulie 2015 au ieșit din nomenclator doar 600 de medicamente. O parte pentru că au fost scoase de reglementările europene, altele pentru că erau depășite, unele la cererea producătorilor", recunosc oficialii.
Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, spune, însă, că pe el nu-l privește în mod special formula de calcul a taxei, dar îl interesează încasările la bugetul CNAS: „Eu, care gestionez fondul de asigurări, singur că-mi convine să încasez cât mai mulți bani. (...) Taxa clawback reglează piața. (...) Banii rămân la medicamente, sunt folosiți pentru decontarea celor cu sau fără contribuția pacientului. (...) Noi decontăm medicamentele la preț de raft, dar dacă se stabilește taxa clawback la alt preț, nu este o problemă să o aplic”.
O altă nemulțumire a producătorilor este legată de modul de calcul al acestei taxe, care este același pentru medicamentele generice – cele ieftine și care acoperă undeva la 68% din volumul de medicamente consumat în România – cât și pentru cele inovatoare – mai puține, dar mult mai scumpe.
„Actuala formulă de calcul a taxei clawback poate fi îmbunătățită”, a explicat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu. „Știu că există această inițiativă îmbrățișată de o parte a industriei: colectarea taxei în mod diferențiat, ceea ce ar împărți genericele față de inovative. Din punctul meu de vedere, nu ar fi o modalitate greoaie de colectare, din contră. Și eu, și președintele CNAS am fi de acord ca fiecare companie să plătească în funcție de consumul de la bugetul de stat pe care îl face. Asta este viziunea noastră. Este un proiect de lege în Parlament, unde noi am dat un punct de vedere către cele două Comisii de sănătate, o să vedem ce or să decidă arlamentarii. Noi am susținut un punct de vedere al clawback-ului diferențiat. (...) Ministerul Sănătății și-a însușit punctul de vedere al CNAS cum că fiecare companie ar trebui să plătească volumul pe care îl consumă de la bugetul de stat”, a explicat demnitarul, la Forumul de Sănătate organizat de producătorii de medicamente generice.
Recomandările noastre
