Perioada interbelică a fost zguduită de un uriaş scandal amoros. Încheiat tragic din păcate. Protagonişti au fost unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii, inginerul constructor şi antreprenorul Liviu Ciulley şi Tita Cristescu, Miss România în anul 1926. Nu este nici un fel de coincidenţă de nume. Bogătaşul din perioada interbelică Liviu Ciulley este nimeni altul decât tatăl marelui regizor Liviu Ciulei, cel care în anul 1965 a luat Marele premiu la Cannes, pentru filmul „Pădurea spânzuraţilor”.
În seara de Ajun a anului 1935, Tita Cristescu a murit la scurt timp după ce a început să se simtă rău, în faţa surorii mai mari, a soţul acesteia şi a unei prietene. Imediat după moartea ei, a început scandalul, declanşat de tatăl Titei, care a dezvăluit relaţia amoroasă între bogatul om de afaceri şi fiica lui. L-a acuzat pe Liviu Ciulley de asasinat. A urmat şi un proces care a fost relatat pe larg în presa vremii.
Era cea mai frumoasă femeie din România
Tita Cristescu era considerată în anii ’30, cea mai frumoasă femeie din România. Frumuseţea nu era însă dublată şi de inteligenţă. Dimpotrivă. Cei care o cunoşteau o numeau „gâsculiţa”. Iar Constantin Argetoianu, în însemnările sale zilnice, o numeşte „paţachină”.
Tita Cristescu a plecat în viaţă cu singurul ei argument: frumuseţea. Pe care nu a ezitat nicio clipă să-l pună la bătaie. Nu trăise rău nici în copilărie. Tatăl ei era şi el un personaj care îşi făcea loc cu coatele către înalta societate. Gheorghe Cristescu, zis Ghiţă, este fundatorul Partidului Comunist Român. Ghiţă era de fapt un mic burghez, care în afară de atelierul de confecţionat plăpumi, care îi şi adusese porecla de „Plăpumaru”, mai avea şi un restaurant pe Bulevardul Carol, care era frecventat de lume bună. Inclusiv Liviu Ciulley venea destul de des pe acolo.
Tita Cristescu s-a căsătorit de tânără cu Sandu Bujor, un om de afaceri tot de condiţie medie. Fruntaş socialist şi el, ca şi tatăl ei. Mariajul nu a durat mult. Odată cu câştigarea titlului de Miss România, Tita a intrat în atenţia opiniei publice mondene şi, inevitabil, în atenţia bărbaţilor din lumea bună. Tita era decisă să-şi schimbe viaţa. Mai ales că începuse să se vorbescă despre o carieră în cinematografie. O vedetă care urma să câştige foarte mulţi bani. Şi multă popularitate. Urma să fie adulată de milioane de spectatori.
Prin urmare, Sandu Bujor nu mai corespundea noilor pretenţii ale frumoasei sale soţii. Aşa că divorţul a venit firesc. Sandu Bujor nu s-a opus deloc.
„Gâsculiţa”, plasată de cumnatul ei
Cariera fulminantă în cinematografie, care-i fusese prevestită, n-a mai început niciodată. A rămas doar un vis. „Gâsculiţa” nu era pentru marele ecran. Era frumoasă, dar atât. Aşa că visul de îmbogăţire şi de celebritate se năruise. Tita însă, gustase din viaţa de lux a înaltei societăţi. Iar gustul îi plăcuse. Aşa că a decis să folosească singurul argument pe care îl avea: frumuseţea.
Pe Liviu Ciulley, bogatul om de afaceri, l-a cunoscut în 1930, prin intermediul cumnatului ei, avocatul Mihai Ionescu-Gregorian, soţul surorii mai mari a Titei, Cella Gregorian. De fapt, avocatul i-a plasat-o pur şi simplu lui Ciulley. Pentru că după ce a început legătura dintre ei, Gregorian l-a muls constant de bani pe omul de afaceri. Aşa cum de altfel a făcut şi tatăl Titei, Ghiţă „Plăpumaru”.
Relaţia între cei doi a fost ca o furtună. Ciulley avea 35 de ani, era însurat și avea doi copii, o fată, Ana, și pe Liviu, regizorul de mai târziu. Se îndrăgostise ca un nebun de frumoasa „paţachină” şi o voia numai pentru el. După şase luni de la începerea relaţiei, acesta consemna cu amărăciune: „Deşi ţinea la mine, nu se despărţise de prietenii şi apucăturile mediului în care trăise”. Era un mod elegant de a-şi recunoaşte sieşi că nu era singurul sponsor al Titei. Era însă cel care cotiza cel mai mult. Ei şi familiei ei.
În nenumărate rânduri, omul de afaceri îşi arătase gelozia. Inclusiv o lovise de câteva ori. Dar o ierta mereu, pentru că o iubea cu disperare. Şi continua să-i dea bani şi cadouri scumpe. În aceste momente, îi promitea că îşi va abandona familia, deşi avea doi copii, şi o va lua pe ea de nevastă.
După cinci ani de zile, văzând că nu se întâmplă asta, Titei Cristescu nu-i mai convine doar statutul de „paţachină” şi vrea să-şi refacă viaţa. Îşi făcuse în mare parte „plinul”. Avea un apartament de lux în mijlocul Bucureştiului, bijuterii de valoare, bani în bancă. La moartea ei, a lăsat în urmă o avere impresionantă, estimată între 3 şi 5 milioane de lei.
Aşa că îl găseşte pe tânărul diplomat Cuza Hotta, angajat la Biroul de Presă al Ministerului de Externe. Habar nu avea ce plasă luase. Hotta nu era nici pe departe tânărul bogat, apropiat cu ea de vârstă, cu care să se mărite. Dimpotrivă. Bogăţia pe care o afişa era numai de poză. Hotta, deşi cu o inteligenţă puţin sub medie, intuieşte exact că poate profita şi el de pe urma Titei.
Există mărturii cum că relaţia ei cu tânărul data mai demult, dar că în paralel, cu acordul acestuia, rămăsese şi „paţachina” lui Liviu Ciulley. Şi că abia după cinci ani, s-a decis să oficializeze legătura cu Hotta.
Ziua asasinatului
Era ajunul Crăciunului, 24 decembrie 1935. Tita venise spre seară de la gară. Venea de la Turnu Severin, unde fusese cu Hotta la familia acestuia, să-i anunţe de logodna şi viitoarea lor căsătorie. Hotta rămăsese la Severin, iar pe Tita o trimisese la Bucureşti degrabă, „ca să nu călătorească noaptea”, după cum îi spusese chiar ea slujnicei, când ajunsese acasă.
Prin faţa apartamentului, situat în Bulevardul Brătianu nr 3, a trecut sora ei, Gella Gregorian cu soţul, avocatul Ionescu Gregorian şi încă o prietenă, Marioara Constantinescu. Au văzut lumina aprinsă. O ştiau plecată la Severin. Au urcat doar cele două femei.
Nu este adevărată varianta care a circulat, cum că Tita Cristescu ar fi fost şi ea la cinematograf cu cei trei. A fost cu Hotta la Turnu Severin, de unde s-a întors în jurul orelor 22.
De altfel, momentul morţii a fost descris la proces de către sora Titei, Cella: „Am sunat la Tita. Ea a venit şi ne-a deschis. Era veselă. Ne-am îmbrăţişat şi mi-a explicat cum Cuza Hotta, viitorul ei soţ, pe care îl condusese cu trenul, n-a vrut s-o lase să petreacă singură o noapte în tren şi de aceea a înapoiat-o de la Turnu-Severin, sosind pe la ora 10 seara, în Capitală. Deodată văd că se schimbă la faţă. Îmi declara că îi este rău. Simte o senzație specială la gură. Mă reped la baie, îi aduc un pahar cu apă din care tocmai băuse. Tita se simţea din ce în ce mai rău. Alarmată, trimit pe Marioara jos, la soţul meu. Tita, între timp, are convulsiuni, vomită, e întinsă pe pat… Bărbatul meu a telefonat pe rând la mai mulţi doctori, dar nu i-a găsit acasă. S-a suit într-o maşină şi s-a dus la salvare. Tita murise”.
Ancheta a scos la iveală: Otravă!
Cadavrul fostei Miss România a fost dus la IML. Autopsia a fost făcută de către conferenţiarul universitar Nicolae Ioanid, al cărui verdict a şocat pe toată lumea. Tita Cristescu fusese otrăvită cu cianură de potasiu.
Imediat după moartea ei, Ghiţă Cristescu a dat în vileag legătura pe care fiica sa o avea cu omul de afaceri Liviu Ciulley. Acesta a devenit principalul suspect de moartea femeii. Mai ales că „Plăpumaru” afirmase că acesta era extrem de gelos şi în mai multe rânduri o lovise pe Tita.
Povestea începea să se ţeasă simplu. Exista un mobil al crimei. Omul de afaceri o iubea nebuneşte pe „paţachină”, iar când a aflat că voia să-l părăsească şi să se mărite cu Hotta, a înnebunit. Şi s-a decis să o ucidă. Mai ales că avea şi de unde face rost de puternica otravă. Deţinea, între alte proprietăţi şi întreprinderea „Metalica” unde, la secţia de galvanizare, se folosea cianura de potasiu.
În capul lui Ciulley se prăvăleşte valul acuzaţiilor. Povestea care îl indică drept vinovat se leagă mai departe. Cumnatul Titei, avocatul Gregorian, cel care le făcuse cunoştinţă şi profitase şi el din plin de banii lui antreprenorului, declară că pe data de 23 decembrie, acesta se dusese la el acasă, unde îl întrebase dacă este adevărat ce auzise. Că Tita se logodise şi urma să se căsătorească cu Cuza Hotta. Gregorian i-a spus că este adevărat şi că nimic nu mai putea întoarce din drum această căsătorie.
Cutia cu bomboane
La începutul anchetei, nu au fost excluse din start nici variantele că nu a fost neapărat o crimă, ci un accident sau o sinucidere. Cu atât mai mult cu cât victima mai avusese o tentativă de suicid. „Sunt atât de nefericită” - declarase ea atunci. Dar declaraţiile celor care au fost de faţă când a murit, care susţineau că Tita era foarte veselă şi fericită că urmează să se mărite, au exclus această posibilitate.
A fost exclusă şi varianta unui accident. Tita obişnuia să ia în fiecare seară nişte laxative. Putea ca farmacistul să fi greşit şi una dintre caşete să fie cu otravă? A fost exclusă şi această variantă. S-a analizat inclusiv paharul din care sora ei i-a adus să bea apă şi din care mai băuse cu puţin timp înainte. Apa era curată.
Între timp, o informaţie esenţială vine să îndrepte toată atenţia către amantul Liviu Ciulei. Slujnica Titei, Maria Suciu, a declarat că acesta venise în vizită în data de 24 decembrie şi adusese un cadou. O cutie de bomboane. Despre această cutie de bomboane au declarat şi cele două femei care o vizitaseră pe Tita, sora ei şi Marioara Constantinescu. Tita voise să le servească şi pe ele cu bomboane, dar o refuzaseră. Mâncase numai ea. Peste puţin timp avea să moară. Au fost analizate bomboanele din cutie. Erau injectate cu cianură de potasiu. Părea ultimul argument pentru vinovăţia lui Liviu Ciulei.
Procesul inginerului Liviu Ciulley
Procesul a făcut vâlvă în epocă. Marii jurnalişti ai vremii au relatat evenimentul.
Audierea lui Ghiţă Cristescu este descrisă astfel, în ziarul „Dreptatea” (foto) de Nicu Carandino, directorul publicaţiei:
„A păşit emoţionat în faţa juraţilor. Fără doliu, figura sa era îmbujorată, întocmai ca şi cravata în chip de ciucure aprins arborată la gât. Povesteşte pe rând toată evoluţia legăturii dintre Tita şi inginerul Liviu Ciulley, afirmând că acuzatul promisese fiicei sale că o va lua în căsătorie.
Descrise apoi caracterul gelos al inculpatului şi felul în care el, tatăl, a luat parte la moartea tragică a copilei sale. Arată apoi că nu s-a gândit niciodată ca Liviu Ciulley să fie asasinul şi ajunge totuşi la această concluzie după o lungă înşiruire a faptelor”.
Despre mama Titei, Ana Cristescu şi sora ei, Cella Gregorian, marele ziarist nu are aceleaşi cuvinte ponderate:
„Au avut o ţinută suburbană, împănată cu un vocabular de o savoare şi o sugestivitate de mahala, cu accese de plâns şi acuzaţii violente, încoronată, la sfârşit, de invective şi insulte”.
Au mai fost audiaţi şi cumnatul Titei, avocatul Mihai Gregorian, care a susţinut cu tărie vinovăţia lui Liviu Ciulley (foto), dar şi Cuza Hotta, logodnicul Titei. Acesta a încercat să se distanţeze cât mai mult de eveniment, pe motiv că îi afectează statutul său de funcţionar la Externe.
Liviu Ciulley a fost apărat de o echipă redutabilă de avocaţi, în frunte cu maestrul Istrate Micescu, decanul Baroului Ilfov.
Cu toată povestea care părea atât de închegată, totuşi, Procuratura nu a reuşit să demonstreze convingător vinovăţia omului de afaceri. Astfel că pe data de 3 octombrie 1936, se pronunţă verdictul. Liviu Ciulley a fost absolvit de orice vină. Achitat! Aşadar, o crimă rămânea cu autor necunoscut.
Desigur că au fost mulţi care au fost convinşi de vinovăţia lui şi nu au crezut în verdictul dat de tribunal.
Adevărata criminală
După aproape 35 de ani, s-a dovedit că tribunalul avusese dreptate. Fusese, într-adevăr, o crimă, dar nu Liviu Ciulei era autorul.
La începutul anilor ’70, un preot dezlegat de taina spovedaniei pentru că decedase cea care se spovedise, merge la Miliţie şi face o declaraţie uluitoare. Pe patul de suferinţă, Maria Suciu, servitoarea Titei, îi mărturisise că ea o otrăvise pe fosta miss România.
Mobilul asasinatului nu este nici până acum elucidat. Preotul susţine că atunci când a întrebat-o de ce a comis crima, Maria Suciu i-a spus: „Pentru că ea avea totul, iar eu nu aveam nimic”.
Mai există şi varianta că servitoarea şi-a asasinat stăpâna pentru că aceasta îşi dăduse seama că furase de la ea mai multe bijuterii de valoare şi se temea să nu o reclame la Poliţie.
De asemenea, există şi medici legişti care, analizând efectele pe care le-a avut cianura asupra victimei, spun că nu din cauza bomboanelor a murit, ci pentru că i se pusese cianură în pasta de dinţi.
De unde făcuse rost de cianura de potasiu Maria Suciu, nu s-a stabilit.
Poate din cauza acestei povești urâte, poate din alte motive, fiul bogatului inginer constructor, regizorul Liviu Ciulei a ales să-și ortografieze altfel numele.
Tita Cristescu a fost înmormântată pe 11 ianuarie 1936. Nu a avut parte de slujbă religioasă. La mormânt s-a cântat însă „Internaţionala”.