Pentru că accesul în Târnăvioara (județul Sibiu) se face exclusiv peste un pod de lemn care nu suportă mașini grele, satul s-a păstrat ”ca în vremuri vechi”. Printr-o finanțare nerambursabilă, oamenii locului vor să păstreze imaginile ”idilice”.
Un proiect finanțat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României poate readuce la lumină tot farmecul unui sat împietrit în timp de sute de ani. ”Fiind izolată de Copșa Mică, neexistând aici decât un pod de lemn care nu permite trafic, a dus și la conservarea acestei comunități. Ei fiind săraci nu au putut nici modifica arhitectura. Dintr-un ghinion, depărtarea de civilizație și sărăcia, am ajuns să ne bucurăm de conservarea unui patrimoniu pe care îl pierdem în România”, a declarat primarul orașului Copșa Mică, Tudor Mihalache, partener în cadrul proiectului. Satul Târnăvioara aparține de Copșa Mică. Primul pas: cinci case restaurate
Costul total al proiectului este de aproape 760.000 lei, 80% fiind fonduri nerambursabile. ”În urma unor discuții cu Primăria orașului Copșa Mică am încercat să realizăm un proiect pe care l-am și câștigat, în care ne-am propus să recuperăm patrimoniul tradițional al acestui sat de pe Valea Târnavei. Încercăm să restaurăm fațadele a cinci case, cu ajutorul oamenilor din sat. Vom avea o serie de ateliere tradiționale, în care populația satului va beneficia de un fel de reconversie profesională în deprinderea unor meșteșuguri tradiționale, care ajută la recuperarea acestui patrimoniu din Târnăvioara”, a spus Anca Nițoi, coordonatorul proiectului. Alături de AIOS și Primăria Copșa Mică, partener al proiectului este și Complexul Național Muzeal ASTRA. ”Muzeul ASTRA are o datorie imensă față de comunitatea rurală. Satul românesc se află într-o linie descendentă, ca să spunem așa. Se promovează non-valorile, se promovează o arhitectură atipică care distruge peisajul cultural. Târnăvioara poate deveni exemplu de bune practici la nivel național, nu numai la nivel local sau județean. Suntem mai mult decât încântați să participăm în acest proiect, pentru că în România trebuie să demonstrezi prin puterea exemplului și cred că Târnăvioara poate deveni un exemplu, nu numai în conservarea unui peisaj rural, ci și în valorificarea unui peisaj rural”, a declarat Ciprian Ștefan Anghel, director general al CNM ASTRA.
Centru pentru romi
La Târnăvioara se va construi până la finalul anului o structură locală – Centrul Cultural al Diversității Europene menită să sprijine populaţia, în special populația rromă, în identificarea unor soluţii reale şi sustenabile de diversificare a veniturilor, punând accent pe conștientizarea diversității culturale și a unității identității zonei. Clădirea în care va funcționa Centrul Cultural al Diversității Europene este o casă din Târnăvioara, care în cadrul proiectului va fi restaurată și va deveni din nou funcțională.
Recomandările noastre
