Orban desfășoară trupe la graniță, iar Polonia adoptă o lege care îi permite să-și consolideze forțele cu țara vecină. În jurul Ucrainei se trăieşte într-o atmosferă premergătoare războiului.

Ministrul ungar al Apărării, Tibor Benkő, a trimis trupe în regiunea de est a ţării sale, urmând instrucțiunile premierului Viktor Orbán. "Protejarea granițelor noastre este la fel de importantă ca și pregătirea pentru acțiuni umanitare", a justificat ministrul pe Facebook. De teamă că situația din Ucraina ar putea escalada și ajunge în partea de vest a țării, Benkő consideră că și Ungaria ar trebui să se pregătească să facă față unui posibil val de refugiați, scrie abc.es.

"Forțele armate ungare au două sarcini: una este să ofere ajutor umanitar și cealaltă este să închidă granițele Ungariei și să se asigure că niciun grup armat nu poate intra în țară", a informat el după ce Orbán a asigurat de sprijinul său pentru Ucraina într-un apel telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

"Prim-ministrul a spus că Ungaria, așa cum a făcut întotdeauna, sprijină pe deplin suveranitatea teritorială și independența Ucrainei și va participa la orice acțiune comună a UE pentru atenuarea conflictului", a confirmat guvernul.

La rândul său, guvernul polonez a aprobat un proiect de "lege a apărării naționale" care îi permite să consolideze rapid forțele poloneze din Ucraina vecină, a explicat ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak. Dacă va fi aprobat de parlament, proiectul de lege va accelera rata de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Potrivit proiectului, Polonia va atinge 2,3% din cheltuielile pentru apărare în PIB în 2023, nu în 2024, așa cum era planificat, și 2,5% în 2026, nu în 2030.

"Noua lege facilitează îmbunătățirea cheltuielilor pentru apărare, ceea ce permite să creștem rapid numărul forțelor noastre", a explicat Błaszczak, adăugând că va fi creat un nou Fond de sprijin pentru forțele militare pentru a garanta resurse suplimentare pentru apărare. "Totul servește securității noastre și urmărește descurajarea unui potențial agresor", au fost cuvintele sale despre un proiect care menționează "serviciul militar elementar voluntar destinat tinerilor", pentru a asigura "dezvoltarea tinerilor la intrarea în armata poloneză".

Război în Ucraina

Pe fondul conflictului din Ucraina, Austria a înființat un cabinet de criză pentru a permite guvernului să ia măsuri rapide în cazul în care războiul din Ucraina și din jurul său ar scăpa de sub control.

Acest cabinet de criză, creat de guvernul austriac, se ocupă exclusiv de Ucraina cu miniștrii celor mai afectate portofolii, de la Energie la Afaceri Externe, Apărare și Economie, precum și experți în apărare și reprezentanți ai grupurilor parlamentare, care vor explora măsuri pentru a reacționa rapid la diferitele scenarii posibile. "Situația din Ucraina se deteriorează de la o oră la alta, spectrul războiului din Europa este, din păcate, real.

Scopul nostru, al tuturor, este să evităm un război și să menținem toate părțile implicate pe calea diplomației și a discuțiilor", a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, care a mai anunțat că, dacă Kremlinul va întreprinde acțiuni militare împotriva Ucrainei, guvernul va convoca Consiliul Naţional de Securitate. "Trebuie să ne pregătim pentru scenariile cele mai defavorabile... există tot mai multe incidente ale liniilor de contact în Donbas, iar Ucraina este martoră la o campanie de dezinformare fără precedent".

”Nu vom fi într-un loc sigur în următorii ani”

În Cehia, șeful Armatei, Aleš Opata, a avertizat că "evenimentele din Ucraina indică faptul că nu vom fi într-un loc sigur în următorii ani și a adăugat că țara sa nu se poate comporta ca și cum nu ar fi afectată de criza din Ucraina". El a amintit că NATO nu este mulțumită de lentoarea armatei cehe în direcția modernizării sau de eșecul acesteia de a cumpăra vehicule de luptă blindate pe șenile. Contractul pentru aceste vehicule a fost amânat semnificativ din cauza modificărilor bugetare ale noului guvern, ceea ce, potrivit lui Opata, este o "greșeală".

Ea solicită accelerarea recrutării și proceselor și achizițiilor în armată, astfel încât Republica Cehă să înceteze să-și mai încalce angajamentul față de NATO de a ajunge la 2% din PIB în cheltuielile militare cât mai curând posibil. Președintele Camerei Deputaților din Cehia, Markéta Pekarová Adamová, a fost de acord cu acest lucru, marţi, când a postat pe Twitter că, dacă Cehia nu ar fi membră a NATO, "ar fi amenințată în mod similar cu Ucraina". Președintele pro-rus, Miloš Zeman, a publicat o declarație în care afirmă că "trimiterea de trupe de către Rusia în estul Ucrainei a crescut riscul unui conflict militar și a redus posibilitatea unei soluții diplomatice".

Mai la nord, Finlanda și Suedia, în mod tradițional pacifiste, au redeschis dezbaterea publică cu privire la embargoul asupra armelor asupra Ucrainei. Legislația acestor două țări interzice exportul de arme către țări aflate în război sau care încalcă drepturile omului, dar dezbaterea dacă escaladarea situației din Ucraina justifică o excepție și permite livrarea de arme câștigă teren.

Președintele finlandez Sauli Niinistö s-a exprimat împotriva unei astfel de posibilități la Conferința de Securitate de la München de weekendul trecut, iar ministrul suedez de Externe Ann Linde a adoptat o poziție similară. Niniistö a declarat în ziarul "Dagens Nyheter" că embargoul asupra armelor care vizează Ucrainei ar putea să nu fie bătut în cuie, deși ar necesita o evaluare de către Inspectoratul pentru Produse Strategice (ISP).

Partidul moderat conservator-liberal solicită transporturi de arme, în timp ce Partidul de Centru, Creștin-Democrații și Populiștii Democrați din Suedia ar dori ca problema să fie cel puțin examinată. În Finlanda, președintele comisiei de Afaceri externe a parlamentului, Jussi Halla-aho, din Partidul Finlandez, a subliniat că embargoul asupra armelor nu servește la menținerea păcii, ci îl sprijină pe atacator. Partidul Popular Suedez și Verzii par gata să ia în considerare predarea armelor.