UE aprobă un pact care le permite țărilor din uniune să plătească pentru respingerea unor migranți.
Regulile cu privire la migranți, revizuite
Revizuirea regulilor se bazează pe o propunere a Comisiei prezentată în septembrie 2020 după eșecul unei încercări anterioare de reformă, în urma crizei refugiaților din 2015-2016.
După aproape un deceniu de discuții și o încercare eșuată, Parlamentul European a aprobat o reformă a Pactului privind Migrația și Azilul într-un vot strâns al cărui rezultat a fost incert până în ultimul moment din cauza opoziției stângii radicale și a Verzilor.
Noua legislație întărește controalele la frontieră cu centre de procesare a cererilor de azil la punctele de sosire a imigranților fără acte și instituie un sistem de solidaritate între membrii blocului, prin sancțiuni de până la 20.000 de euro per imigrant, sumă pe care trebuie să o plătească ţara care refuză să îi primească altor state care sunt deja saturate.
Cu alegerile europene la orizont, problema imigrației ilegale poate juca un rol important în multe țări și o înfrângere a acestei propuneri legislative ar fi avut un efect devastator asupra campaniei. Acordul fundamental care este acum ratificat a fost întocmit în timpul președinției spaniole, în ultima jumătate a anului trecut.
Mai e nevoie doar de aprobarea formală în Consiliul European
Acum necesită doar aprobarea formală a textului final în cadrul Consiliului European, care în principiu este garantată în ciuda faptului că două țări, Ungaria și Slovacia, se opun, deși nu pot evita aprobarea lui, deoarece votul în acest caz este cu majoritate calificată.
Noua legislație este formată din zece proiecte de lege diferite care au fost votate separat. De aici și temerile că ar putea exista un rezultat negativ la unele dintre ele.
Acest pachet final înlocuiește așa-numitul Pact de la Dublin, care este baza legală care a funcționat până în prezent și care a plasat întreaga responsabilitate pentru gestionarea sorții tuturor imigranților fără acte și solicitanților de azil în țara de intrare în spațiul european sau nu.
În timpul marii crize a refugiaților din 2015, din cauza războiului civil din Siria, Comisia prezidată atunci de Jean Claude Juncker a încercat să impună o repartizare obligatorie pe cote, dar nu a funcționat niciodată și a provocat o criză politică devastatoare în cadrul Consiliului European.
Singura soluție găsită atunci de UE a fost să plătească Turcia pentru a împiedica candidații la imigrare să treacă granița cu Grecia sau Bulgaria.
Sursa foto: Administratia Prezidentiala
Cum se schimă politica față de migranți
Deși politica de încheiere a pactelor cu țările terțe s-a extins și în Tunisia sau Egipt, în septembrie 2020 actuala Comisie a lansat această propunere care include un control mai strict al frontierelor externe și o repartizare a celor care sunt clasificați drept solicitanți de azil.
Țările care nu doresc să accepte migranți pot alege să plătească costul care va fi suportat de persoana care se ocupă de chestiune, care a fost cuantificat la 20.000 de euro, sau să contribuie la efortul de protejare a frontierelor externe.
Prima care a sărbătorit aprobarea pachetului legislativ a fost președinta Parlamentului, malteza Roberta Metsola de centru-dreapta, care a spus pe rețelele de socializare că pactul reprezintă un "echilibru între solidaritate și responsabilitate".
În timpul dezbaterii rezultatul a fost criticat atât de extrema dreaptă, ai cărei reprezentanți presupun că nu este suficient de strict pentru a aborda imigrația ilegală, cât și de extrema stângă care o consideră un atac la drepturile omului.
Scandal făcut de activiști
Cu puțin timp înainte de vot, un grup de activiști care se aflau în public a încercat să boicoteze ședința plenară strigând "acest pact ucide, votează nu". Verzii, care au fost și ei împotrivă, au spus că odată cu acordul final "lipsa de solidaritate față de solicitanții de azil și între statele membre nu va face decât să se agraveze".
Popularul europarlamentar Juan Ignacio Zoido, care a avut un rol proeminent în procesarea acestui pact, a subliniat importanța pentru Spania a unui "acord echilibrat și durabil", întrucât este una dintre țările europene cu cea mai mare presiune migratorie.
În opinia sa, pactul aprobat reprezintă un mare pas către o politică europeană de migrație "care să fie corectă cu cei care au nevoie de protecție, fermă cu cei care nu îndeplinesc cerințele pentru a intra pe teritoriul comunitar și foarte dură cu traficanții de persoane care pun în pericol persoanele vulnerabile".
Unii migranți sunt protejați
La rândul său, socialistul Juan Fernando López Aguilar, care a jucat și el un rol crucial în acest proces, a declarat în cadrul dezbaterii că este "un pact care este decisiv pentru viitor, deoarece este vorba despre îndeplinirea unui mandat de drept internațional" printr-o procedură "solidară și echitabilă" care oferă securitate juridică și protecție "celor mai vulnerabili", precum minorii neînsoțiți sau victimele traficului.
"Suntem conștienți că aceasta este cea mai dezbinătoare problemă din UE din ultima vreme" și că "acest rezultat este întotdeauna mai bun decât orice rezultat care ar fi lăsat în voia sorţii guvernele statelor membre".
Comisarul pentru Interne, Ylva Johansson, trebuie acum să pregătească planul de implementare a acestui pact înainte de luna iulie, pentru că sunt multe necunoscute care nu au fost rezolvate în mod specific în pachetul legislativ. Totuși, bugetul european prevede deja un post dedicat gestionării solicitanților de azil și întăririi supravegherii frontierelor externe.
(Articol de Enrique Serbeto, ABC; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)