Atacul Hamas din 7 octombrie și represaliile efectuate de Israel au evidențiat centralitatea chestiunii palestiniene, complet ascunsă în procesele de normalizare demarate în 2020 între statul evreu și mai multe țări arabe

Țările arabe, acuzate că tac în legătură cu războiul  dintre Israel și Hamas. Tabăra occidentală termină anul 2023 mai prost decât a început. Acest lucru se datorează, evident, decalajului dintre cuvintele și acțiunile sale cu privire la Ucraina, devenită o prioritate fără a fi urmată de măsuri concrete.

Însă sprijinul fără rezerve pentru cel mai extremist guvern din istoria Israelului, în urma masacrelor barbare ale Hamas asupra civililor israelieni din 7 octombrie, a contribuit la pierderea credibilității Occidentului. Această credibilitate se va reconstrui cu greu după toleranța arătată față de celălalt masacru, cel asupra civililor palestinieni victime ale bombardamentelor nediscriminatorii, justificate de obiectivul eradicării mișcării islamiste.

Țările arabe și războiul din Israel

Dar chestionarea principiilor variabile ale taberei occidentale, oricât de legitimă ar fi ea, nu trebuie să devină un reflex. Și nu ar trebui să mascheze tăcerea arabă, o tăcere cu atât mai jenantă cu cât continuă să se răspândească. Singurul său beneficiu este să demonstreze inutilitatea Ligii Arabe, care a devenit o Ligă a Națiunilor pe care cineva a uitat să o anunțe că nu mai există, scrie lemonde.fr.

Egiptul, care a servit multă vreme drept metronom regional, este acum doar o umbră a celui ce a fost, incapabil să-și cheme la ordine vecinii dezordonați precum Libia și Sudanul. Nici Siria, un alt pilon din trecut, nu a reușit să-și revină după un deceniu de război civil.

 Pasivitatea Emiratelor Arabe Unite și a saudiților

Deplasarea centrului de greutate arab spre Peninsula Arabică a început după ultimul progres diplomatic major din 2020: Acordurile Avraam, care au normalizat relațiile dintre Israel și Emiratele Arabe Unite, precum și cu Bahreinul și, mai târziu, cu Marocul.

Războiul dintre statul evreu și Hamas a suspendat pentru o vreme ceea ce urma să fie ultimul și cel mai important act al Acordurilor Avraam: stabilirea relațiilor diplomatice dintre Israel și Arabia Saudită.

Toamna sângeroasă a scos în evidență defectul de concepție al acestor normalizări: ocultarea chestiunii palestiniene, multă vreme o cauză arabă prin excelență. Inițiativa de pace lansată de regentul saudit Abdallah Ben Abdel Aziz Al Saud în 2002 propunea Israelului o normalizare globală cu țările din regiune în schimbul creării unui stat palestinian în limitele granițelor din 1967, și anume în Gaza și Cisiordania, dar Israelul nu a răspuns niciodată altfel decât cu dispreț la astfel de propuneri.

Cei mai importanți lideri din Peninsula Arabică de astăzi, emirul Mohammed Ben Zayed și moștenitorul saudit Mohammed Ben Salman, au arătat cât de mult se pot adapta la noile dezechilibre din lume dialogând atât cu Occidentul, cât și cu Beijingul și Moscova. Pompa din jurul vizitei lui Vladimir Putin în țările lor a făcut acest lucru evident pe 6 decembrie. Confruntată cu carnagiul care se desfășoară în Gaza, pasivitatea acestor doi noi membri ai forumului BRICS, un element al Sudului global opus taberei occidentale, este cu atât mai de neînțeles.

Autocrații ostili Hamas

Oponenți hotărâți ai tuturor formelor de islam politic, acești doi autocrați au toate motivele să fie ostili Hamas. Epoca glacială care a cuprins Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), întruchipată de șeful Autorității Palestiniene, Mahmud Abbas, în vârstă de 87 de ani, nu este, nici ea, favorabilă reangajării. Aceasta din urmă ar fi însă în interesul lor.

De fapt, cei doi pot doar să constate că de neimplicarea lor a profitat Iranul. Chiar dacă tensiunile au fost limitate până acum la granița dintre statul evreu și Liban, strategia de hărțuire dusă de milițienii huthi din Marea Roșie ca răzbunare pentru ofensiva israeliană din Gaza ar putea bloca în orice moment o arteră vitală a comerţului internațional.

Aversiunea ambilor lideri arabi față de orice formă de liberalism politic îi scutește de a fi atenți la opinia publică din țara lor, dar numai până la un anumit punct. După slabele semnale din timpul Cupei Mondiale de Fotbal din Qatar din toamna lui 2022, revenirea în prim-plan a cauzei palestiniene în ochii opiniei arabe o face un element de consens național.

 Alte opțiuni în afara războiului

Mohammed Ben Zayed și Mohammed Ben Salman au multe atuuri. Ei își pot folosi influența politică pentru a „deziraniza” cele mai radicalizate facțiuni palestiniene.

Fostul premier palestinian Salam Fayed, apreciat de occidentali pe când era la putere, a schițat o posibilă cale de urmat în urmă cu două luni, într-un articol publicat de revista Foreign Affairs: În opinia sa, „deziranizarea” nu înseamnă revitalizarea Autorității Palestiniene, dorită de președintele Statelor Unite, Joe Biden, ci o reformare a Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Chiar dacă această perspectivă rămâne deocamdată imposibil de acceptat în Israel sau în Statele Unite, Hamas ar putea fi neutralizat mai sigur în cadrul unei OEP relansate decât sub bombele care lovesc Gaza.

Pentru a se face auzite, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită își pot folosi puterea financiară. Aceasta din urmă va fi esențială, când va veni momentul, pentru a reconstrui Gaza și a oferi locuitorilor palestinieni alte opțiuni decât războiul. Cu toate acestea, pârghia financiară poate fi mobilizată doar în sprijinul unui proiect politic, pe care aceste două țări încă nu-l articulează, în timp ce așa-numita soluție „două state” rămâne un subiect ce întrunește momentan consensul internațional. Oricum, cei doi ar avea mai mult de câștigat de pe urma ieșirii din letargie decât de pe urma vechiului reflex de a acuza tabăra occidentală. (Traducerea-Rador)