Cea mai aprinsă temă a summitului a fost ideea ca Grecia să cedeze suveranitatea asupra deciziilor fiscale, propunere susţinută de nemţi şi olandezi.

Grecii se considerau pregătiţi la summitul de ieri, fiind aproape de un acord cu creditorii privaţi, care trebuia să le deschidă calea spre un nou împrumut de la finanţatorii internaţionali. Ceea ce le-a blocat accesul la noi fonduri au fost, însă, ultimii doi ani de ţinte neîndeplinite. Astfel, elenii au nevoie de încă un împrumut de 130 de miliarde de euro.

Înaintea summitului, ei au negociat cu creditorii privaţi, care deţin circa 200 de miliarde de euro din datoria de 350 de miliarde de euro a Greciei. Înţelegerea viza ştergerea a 50% din această datorie prin intermediul unui schimb voluntar de bonduri.

Fără rezultat

Negocierile au fost, se pare, în van. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, a declarat că se opune acestui sprijin, dacă Grecia nu implementeză reformele politice şi economice de care are nevoie. Este vorba de tăierea pensiilor şi anularea primelor de vacanţă acordate bugetarilor, scăderea numărului de angajaţi din sectorul public, reforme pe piaţa muncii.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a spus şi ea că o decizie cu privire la Grecia nu poate fi încă luată, în condiţiile în care troika, formată din reprezentanţii finanţatorilor externi, este încă la Atena şi nu se cunosc rezultatele întâlnirii acesteia cu băncile.

Premierul grec Lucas Papademos, numit doar de două luni în fruntea guvernului elen, este într-o situaţie extrem de dificilă.

Un comisar pentru Grecia

Olandezii şi nemţii cer deja ca UE să numească un comisar care să controleze exerciţiul fiscal al Greciei.

"Ceea ce au de făcut grecii este să demonstreze că sunt gata să implementeze pachetul de măsuri. Îi putem ajuta în aceste vremuri dificile, dar ei trebuie să ducă la îndeplinire toate ţintele fixate de comun acord", a spus Mark Rutte, premierul Olandei, înaintea summitului. Există însă şi voci care s-au opus numirii unui comisar pentru Grecia: "Sunt total împotriva ideii", a spus Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului.

Negocierile cu Grecia asupra ştergerii datoriei şi guvernanţa economică a ţării au aruncat în plan secund discuţiile referitoare la fondul de salvare în valoare de 500 de miliarde de euro.

Tratatul de disciplină fiscală Liderii europeni şi-au propus totodată să completeze actul de disciplină fiscală. Până acum, au fost elaborate cinci drafturi din momentul în care nouă ţări din afara zonei euro au anunţat că vor adera la pact, alături de membrele zonei unice.

Marea Britanie este singura care boicotează procesul. Tratatul ar urma să impună ţărilor realizarea unui deficit structural de 0,5% din produsul intern brut. Pentru neîndeplinirea targetului ţările ar putea fi penalizate cu 0,1% din PIB.

"Polonia este să gata să împartă responsabilitatea privind îndeplinirea pactului fiscal cu o condiţie: aceea ca ţările care împart responsabilitatea să ia parte la luarea deciziilor cu privire la aplicarea pactului", a spus Donald Tusk, premierul polonez.

Mai multă disciplină în paralel cu mai multă relaxare

Chiar dacă asupra tratatului care încearcă să impună o disciplină fiscală mai strictă ar putea exista consens, sunt multe ţări care au venit la Bruxelles să ceară relaxarea unor ţinte fiscale stabilite anterior.

Mariano Rajoy, premierul Spaniei, de exemplu, doreşte relaxarea obiectivelor fixate de fostul guvern. Cum şi când această cerinţă va fi ridicată Angelei Merkel şi celorlalţi decidenţi de la nivel european este una din întrebările ce vor fi puse premierului spaniol.

Întrebarea este extrem de relevantă, pentru că Spania nu este singura ţară care se confruntă cu ţinte fiscale greu de atins. Grecia, Italia, Portugalia şi Irlanda sunt şi ele într-o situaţie similară.

<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/mmEdCU_i7mw?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

PROPUNERE

Cum îşi pierde o ţară suveranitatea

Guvernul german vrea ca Grecia să cedeze unui comisar european suveranitatea asupra deciziilor privind taxele şi cheltuielile publice, pentru ca ţara să poată accesa astfel un al doilea pachet de sprijin financiar, în valoare de 130 de miliarde de euro, potrivit copiei unui document, obţinută de Financial Times. Prin această măsură, care ar reprezenta exercitarea unui control fără precedent al Uniunii Europene asupra unui stat membru, noul comisar ar putea avea drept de veto asupra deciziilor grecilor, dacă acestea nu sunt în linie cu ţintele fixate de creditorii internaţionali.