Ţara în care dai spagă de când te naşti şi până mori

Eliberarea din închisoare, acum două zile, a activistului anticorupţie Anna Hazare a atras şi mai mult atenţia întregii lumi asupra situaţiei din India, ţară ai cărei locuitori se plâng că trebuie să dea şpagă aproape ori de câte ori intră în contact cu funcţionarii statului.

"Dai bani pentru un certificat de naştere, pentru un certificat de deces. Toată viaţa plăteşti. Şi pentru ce? Pentru lucruri care ar trebui să fie gratuite", răbufneşte, în "The Guardian", Varun Mishra (30 de ani), un inginer de software din New Delhi, susţinător al lui Hazare.

Anna Hazare (74 de ani) a părăsit vineri închisoarea din New Delhi pentru a începe o grevă a foamei publică de 15 zile. El urmăreşte să convingă astfel autorităţile de necesitatea amendării unui proiect de lege ce pevede ca premierul şi magistraţii de rang înalt să nu facă obiectul unei anchete penale dacă sunt suspectaţi de corupţie. Activistul fusese reţinut, pe 16 august, pentru organizarea unui protest neautorizat în capitala Indiei.

"Fraţi şi surori, dragi copii, în 1947 am avut libertatea, dar nu ne-am câştigat încă propria libertate", a declarat Hazare, la scurt timp după eliberarea sa, făcând referire la anul proclamării independenţei Indiei. "Politicienii nu fac nimic pentru că şi ei sunt corupţi" India ocupă poziţia 87-a dintr-un total de 178 în clasamentul Transparency International privind percepţia asupra corupţiei. Adică stă cam la fel de prost precum China, dar mai bine decât Rusia.

Dincolo de aceste cifre există poveştile oamenilor obişnuiţi, pentru care mita a devenit o realitate cotidiană. Uneori, viaţa nu merge înainte dacă nu dai şpagă. Trebuie să ai ceva bani ca să obţii o programare la un medic sau dacă vrei permis de conducere, scriu jurnaliştii de la "The Guardian".

"Şi nimeni nu face nimic. Politicienii nu vor face nimic pentru că şi ei sunt corupţi", susţine Vishal, un tânăr de 26 de ani care are o mică afacere în capitala Indiei.

Mita, o treime din profit

Vishal le oferă pui fript la caserolă indienilor din clasa mijlocie. Însă viaţa de patron e grea şi trebuie să facă multe compromisuri. Mai întâi, el este nevoit să închidă ochii atunci când poliţiştii îi trec pragul şi mănâncă fără să plătească. Apoi trebuie să aibă grijă ca şi şefii acestora să fie mulţumiţi, aşa că lunar dă şpagă 10.000 de rupii (aproximativ 150 de euro) pentru a-şi putea servi clienţii până seara târziu.

Cu alţi aproape 60 de euro lunar se asigură că nu va avea probleme cu funcţionarii statului care verifică standardele de igienă şi siguranţă alimentară. "Din cele 40.000 de rupii (600 de euro) pe care le câştig lunar dau mită cel puţin o treime", se plânge Vishal.

Şi calvarul nu se opreşte aici. Pentru ca unul dintre cei doi copii ai săi să înveţe la cea mai bună şcoală din oraş, tânărul a urmat sfatul directorului şi a făcut o "donaţie" de peste 350 de euro.

În ceea ce priveşte viitorul Indiei, chiar şi cei mai tineri sunt convinşi că soarta ţării depinde de succesul luptei anticorupţie. "India va fi mare, cu tradiţia sa, cu cultura sa. Dar trebuie să învingem corupţia", concluzionează Sushi Kumar, în vârstă de 18 ani, mare admirator al activistului Anna Hazare.