Alegerile prezidențiale și referendumul pentru „europenizarea” Constituției Republicii Moldova au avut un nivel de participare care le validează. Deși autoritățile se așteptau ca proteste în masă să destabilizeze ordinea publică și să compromită procesul electoral, ingerința malignă a Rusiei s-a concentrat asupra altor vulnerabilități din Moldova. Intenția Rusiei este să discrediteze rezultatele alegerilor pentru turul doi și viitoarele alegeri parlamentare din vara anului 2025.

Rezultatele neașteptate ale referendumului (49% - rata de participare și votul în favoarea referendumului cu puțin peste 50%) au generat reacții negative din partea tuturor actorilor implicați. Susținătorii referendumului au fost bulversați de faptul că au existat voturi negative în diaspora, iar președintele în exercițiu Maia Sandu a acuzat grupul lui Ilan Sor că a corupt în jur de 300.000 de alegători.

Pe baza comportamentului hibrid al Rusiei în primul tur al alegerilor, acțiunile Rusiei s-ar putea concentra pe două tipuri de influență asupra rezultatelor alegerilor: mobilizarea votului anti-Sandu pe teritoriul Republicii Moldova și instrumentalizarea diasporei ruse.

Pe de o parte, Rusia mizează pe faptul că majoritatea candidaților care nu au ajuns în turul doi își vor convinge alegătorii să voteze pentru rivalul lui Sandu ajuns în turul doi. Cu excepția candidatului pro-UE, Țicu Octavian, și a președintelui Maia Sandu, ceilalți 9 sunt susținuți clar de alegătorii care doresc o politică externă multi-vectorală. Prin urmare, pe lângă rivalul lui Sandu care ajunge în turul doi, ceilalți 8 candidați nu vor avea altă soluție decât să se poziționeze împotriva lui Sandu.

Mobilizarea votului anti-Sandu va avea loc în Republica Moldova, în rândul diasporei și în rândul alegătorilor din regiunea transnistreană. De asemenea, Ilan Sor va folosi rețelele sale de aproximativ 130.000 de persoane, identificate de organele de drept din Republica Moldova în cadrul investigațiilor privind finanțarea ilegală, pentru a vota împotriva lui Sandu. Logica unui vot de vină împotriva lui Sandu va avea ca scop acumularea tuturor voturilor în favoarea lui Alexandr Stoianoglo.

Pe de altă parte, situația din jurul celor două secții de votare, deschise la Moscova, a scos la iveală intenția și capacitatea Rusiei și a actorilor pro-ruși de a instrumentaliza diaspora din Federația Rusă. Din totalul de 231 de secții de votare deschise în 37 de țări, doar două au fost înființate la Moscova, invocând motive de securitate. Totodată, aproximativ 350.000 de moldoveni (cifra veche este de 500,000 de persoane) se află în Rusia. Cu toate acestea, în turul doi al alegerilor din 2020, în Rusia au votat aproximativ 14.000 de moldoveni, față de aproximativ 8.800 în 2016.

La alegerile din acest an, era de așteptat să voteze mai mulți cetățeni, deoarece coruperea din diaspora a devenit un scenariu foarte probabil. Acest lucru reiese din faptul că datorită coruperii alegătorilor la scrutinul din Găgăuzia din mai 2023, Evgheni Guțul, candidata lui Ilan Șor, a reușit să câștige alegerile. Potrivit Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, s-a folosit transportul alegătorilor, care a generat cozi la secțiile de votare pe 20 octombrie. Limitarea numărului de secții de votare de pe teritoriul rus este deja folosită de propaganda pro-ruse pentru a alimenta narațiunea conform căreia diaspora rusă este discriminată. Intenția propagandei dirijată de Șor și Mosova, independent și împreună, este de a diminua credibilitatea rezultatului alegerilor prezidențiale și referendumului.

Indiferent de atitudinea reală față de adversarul lui Sandu din turul doi, Rusia urmărește obiectivul de a pune capăt mandatului lui Sandu și de a anula agenda sa actuală de politică externă. Din acest punct de vedere, oricine îl poate înlocui pe Sandu este o opțiune acceptabilă pentru Moscova, întrucât aceasta va schimba temperatura relațiilor actuale ale Chișinăului cu factorii de decizie de la Bruxelles, Washington, București și Kiev. Oricine nu este Sandu va fi privit cu suspiciune de partenerii externi, chiar dacă niciunul dintre acești candidați nu s-a pronunțat (deocamdată) pentru reorientarea politicii externe spre aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică și parteneriat strategic cu Rusia.

Vectorul euroasiatic este oficial promovat doar de către Șor și grupul său. Principalele scenariile pentru cine îl va înlocui pe Sandu vor consta în principal într-o atitudine de izolare din partea Occidentului și vecinilor Moldovei.

Scenariile pentru turul doi vor depinde de mobilizarea votului anti-Sandu și de capacitatea taberei lui Sandu de a repara punțile cu forțele pro-UE, care au fost în mare măsură ignorate în primul mandat. Alexandr Stoianoglo a acumulat 26% din voturi (26.2% sau 400,208 voturi), ceea ce reprezintă o distanță de 240,000 voturi de Maia Sandu (42% și 640,881 voturi).

Scenariul 1. Sandu câștigă pe măsură ce mobilizarea opoziției eșuează. Dacă va exista o lipsă de disciplină în rândul forțelor de opoziție, atunci tabăra lui Sandu nici nu trebuie să facă un efort excesiv pentru a obține majoritatea voturilor.

Scenariul 2. Victoria lui Sandu depinde de promovarea votului util împotriva forțelor prezentate drept pro-ruse. Chiar dacă candidatul ajuns în turul doi nu a promis că va abandona agenda pro-UE, susținătorii lui Sandu din societatea civilă, mass-media etc., inclusiv PAS, le-au creat o imagine pro-rusă. Pentru a combate mobilizarea votului împotriva lui, Sandu va trebui să joace și mai greu cartea geopolitică pentru a câștiga în turul doi. Această victorie va fi la limită, mai ales dacă rivalul său nu este exclus din competiția pentru eventuale relații cu Șor.

Scenariul 3. Votul anti-Sandu intră în vigoare și majoritatea populației votează pentru rivalul lui Sandu. O astfel de evoluție poate fi înregistrată doar dacă majoritatea forțelor de opoziție, indiferent de preferințele geopolitice, se mobilizează deschis sau implicit în acumularea de voturi împotriva realegerii lui Sandu. Unele forțe de opoziție vor acționa pe motive ideologice, altele ca o penalizare pentru calitatea guvernării sub Sandu.