Republica Moldova se află la un moment crucial în istoria sa, având în față două evenimente de mare importanță: alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Profesorul Stefan Wolff, expert în securitate internațională la Universitatea din Birmingham remarcă faptul că Republica Moldova devine un important câmp de luptă strategic în competiţia acerbă dintre Rusia şi Occident. Într-o analiză amplă, publicată în The Conversation, el apreciază că prorușii ar putea apela la o „mișcare inteligentă”.

Ochii lumii, ațintiți pe alegerile din Moldova

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova sunt, în esență, un test decisiv privind direcția viitoare a țării. Așa cum subliniază Wolff, acestea nu sunt doar despre alegerea unui nou lider, ci despre definirea unei viziuni clare pentru viitorul Moldovei.

Candidații pro-europeni, precum actuala președintă Maia Sandu, au susținut constant nevoia de reforme, de consolidare a statului de drept și de apropiere de UE.

În contrast, forțele politice favorabile Rusiei, deși mai puțin puternice, continuă să reprezinte o opțiune pentru o parte din electorat, oferind o perspectivă diferită asupra viitorului Moldovei.

După cum explică Wolff, aceste alegeri sunt esențiale pentru că vor marca direcția geopolitică a țării pe termen lung.

„De mult timp, Moldova suferă de o lipsă de coeziune socială, politică, instituţională şi teritorială. Ţara are diviziuni sociale semnificative între diferite grupuri etnice şi lingvistice, precum şi diviziuni urban-rural şi bogat-sărac.

Din punct de vedere politic, sistemul de partide rămâne extrem de fracturat şi din ce în ce mai polarizat, neexistând o bază comună în ceea ce priveşte identitatea naţională moldovenească”, apreciază în analiza sa, profesorul Wolff.

Referendumul constituțional: calea către aderarea la UE

În paralel cu alegerile prezidențiale, Moldova va organiza și un referendum pentru modificarea Constituției, o inițiativă care, dacă va fi adoptată, ar deschide calea formală pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Acest referendum este extrem de important, explică Wolff, deoarece implică o schimbare fundamentală a statutului țării, confirmând oficial angajamentul Moldovei de a urma un drum european.

Acest pas ar avea implicații majore nu doar pentru Moldova, ci și pentru întreaga regiune.

Wolff subliniază că succesul referendumului ar putea semnala un angajament ferm pentru reformele necesare aderării, care vor include nu doar ajustări economice și juridice, dar și o realiniere geopolitică.

„Dar această viziune conform căreia UE poate ajuta economia Moldovei este contestată vehement de Rusia şi de reprezentanţii săi din Moldova.

Aceştia exploatează anxietatea unui număr semnificativ de moldoveni, care consideră că un vot pentru aderarea la UE va forţa ţara să se îndrepte către o inflaţie mai mare, mai multă imigraţie, măsuri anticorupţie politizate, cunoaşterea obligatorie a limbii engleze şi vânzarea terenurilor moldoveneşti către străini”, arată analiza lui Stefan Wolff.

Așadar, succesul nu este garantat.

Wolff despre „mișcarea inteligentă” a pro-rușilor

Contextul internațional complicat face ca aceste alegeri și referendum să aibă o relevanță geopolitică majoră.

Wolff avertizează că Moldova se află sub o presiune constantă din partea Rusiei, care continuă să aibă interese strategice în regiune, în special prin sprijinirea forțelor politice proruse și a regiunii separatiste Transnistria.

Astfel, o eventuală apropiere a Moldovei de UE ar putea provoca tensiuni suplimentare în relația cu Moscova.

„O mare parte a campaniei pro-europene a fost încadrată ca fiind anti-rusească. Însă una dintre cele mai inteligente mişcări ale curentului pro-rus este aceea de a sugera că moldovenii pot fi atât prieteni ai Moscovei, cât şi ai Bruxelles-ului, şi nu trebuie să aleagă.

Totodată, UE și partenerii săi internaționali urmăresc cu atenție aceste evenimente, având în vedere că Moldova ar putea deveni un model pentru alte state din regiune care aspiră la integrarea europeană.

Concluzia profesorului Wolff este că ziua de 20 octombrie ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru Republica Moldova, nu doar prin prisma alegerilor prezidențiale, ci mai ales prin posibilitatea modificării Constituției, care ar confirma traiectoria europeană a țării.