România mai are de rezolvat multe probleme pentru a putea fi competitivă pe piaţa internaţională şi pentru ca alimentele care ajung pe masa românilor să fie mai ieftine.

Câteva dintre soluţii ar fi eliminarea "şmecherilor", cultivarea plantelor modificate genetic şi introducerea taxei pe pârloagă, susţine ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, într-un interviu acordat EVZ.

EVZ: Ce valoare va avea taxa pe pârloagă? Când ar putea fi introdusă?
Valeriu Tabără:
Proiectul de lege este pe masa premierului. Nu am stabilit cuantumul taxei, deoarece trebuie să ţinem cont de mai mulţi factori, cum este şi capacitatea proprietarului de a plăti sancţiunile, însă este în discuţie şi suma de 100 de euro. Proprietarii care nu mai pot lucra terenurile din cauza vârstei pot să le arendeze, dacă nu doresc să le vândă. La rândul său, statul ar putea va fi sancţionat. De exemplu, se curăţă o jumătate de metru de pe marginea şoselelor sau de pe terasamentele de cale ferată, iar restul mormanelor de buruieni rămâne acolo. Asemenea practici influenţează negativ culturile agricole şi costurile fermierilor.

Nu se vor pierde aceşti bani?
Sumele colectate se vor duce către bugetele primăriilor, deoarece administraţiile locale trebuie să înveţe să gestioneze asemenea surse de venit, să stea de vorbă cu fermierii, să vadă cum se poate eficientiza producţia. Primarii nu mai trebuie să aştepte fonduri, ci să dezvolte activităţile economice din localităţile lor. Banii pot fi folosiţi pentru multe lucruri, cum ar fi irigaţii, reorganizări sau relocări de ferme.

Aţi primit propuneri concrete privind investiţii chinezeşti şi arabe în agricultura românească?
Deocamdată, nu, pentru că investitorii nu vin prin minister, ci prin ambasade, prin relaţii directe cu oamenii de afaceri din România. De obicei, ajung la noi atunci când apar probleme sau au un interes deosebit. De exemplu, statele arabe, care sunt interesate de noi, sunt extracomunitare, astfel că ministerul se ocupă de chestiunile legate de acorduri bilaterale.

Cei din Qatar şi-au manifestat deja interesul de a investi în producţie. Totodată, am discutat cu oameni de afaceri din Cipru, care vor să investească în agricultură, mai ales în biodisel, procesarea deşeurilor animale, producţia de cereale. Chinezii sunt extrem de interesaţi de a produce în ţările din spaţiul comunitar, dar nu am avut discuţii cu ei încă.

Lecţii de la străini

Există deja numeroşi arendaşi străini. Este o situaţie pozitivă sau negativă?
Sunt prezenţi arendaşi din Germania, Olanda, Italia, Portugalia, Danemarca. Danezii ne-au demonstrat, printr-o fermă din Caraş-Severin, că se poate face agricultură performantă până în vârful dealului. Pentru a avea asemenea rezultate este nevoie de investiţii mari, mai ales în cazul în care sunt preluate terenuri care nu au mai fost lucrate de mult timp sau poate niciodată.

Prezenţa arendaşilor străini este benefică şi nu avem de ce să ne temem cât timp nu ţin pământul pentru subvenţii sau pentru a înmagazina nişte bani. Toţi cei care vin cu gânduri bune şi vor să investească în agricultura şi în industria alimentară din România, care se încadrează în lege, sunt bine-veniţi şi vor beneficia de sprijinul ministerului. Mulţi vin cu modele, dornici de a construi o afacere de succes, astfel că fac investiţii mixte, în agricultură şi în industrie. De exemplu, la Leh liu Gară, portughezii au investit în producţia de bioetanol.

Socoteala de acasă

Cum îi veţi susţine pe fermierii care nu mai pot asigura cofinanţarea proiectelor cu fonduri UE?
Fermierii care accesează fonduri europene trebuie să cântărească bine situaţia: nu te duci să ceri finanţări mari cu garanţii mici. Trebuie să dimensioneze proiectele la posibilităţile lor reale, plus acea marjă de 10-15%, de rezervă. Nu poţi să faci un proiect cu o valoare de 2 milioane de euro când ai venituri de 200.000 de euro. Mai există câteva probleme, cum ar fi că fermierii produc sub cerul liber şi acest fapt le dă nesiguranţă. De asemenea, dorim să modificăm legea arendei, astfel încât terenurile să poată fi arendate pe 50 de ani pentru a avea siguranţa investiţiilor realizate.

"Nu este normal să fiscalizezi un ţăran la acelaşi nivel cu un vânzător de bere sau de ţigări.",
VALERIU TABĂRĂ, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale

INTRANSIGENŢĂ

Mesaj către producătorii de pâine: "Nu primiţi un bob din rezerva de stat!"

Procesatorii români se plâng că preţurile materiei prime şi costurile de producţie au crescut. Astfel, ei anunţă scumpirea iminentă a alimentelor. Ministrul de resort, Valeriu Tabără, spune că, indiferent de modul în care a evoluat preţul materiei prime, procesatorii, distribuitorii şi comercianţii au ieşit mereu pe profit, în detrimentul agricultorilor şi al consumatorilor.

EVZ: Este justificată scumpirea alimentelor?
Valeriu Tabără:
Indiferent de modul în care au evoluat preţurile la materia primă, profiturile procesatorilor au rămas foarte ridicate. Le-am atras atenţia producătorilor de pâine că nu vor primi un bob de grâu de la rezerva de stat, pentru că o asemenea decizie ar modifica preţurile practicate de agricultori. În ţară este suficient grâu, iar cei din panificaţie ar fi trebuit să îl achiziţioneze la timp, să încheie parteneriate cu agricultorii. (…) Dacă o fabrică de pâine dă faliment, apare alta în loc.

Fermierii se plâng că samsarii le fură câştigul…
În cadrul comerţului corect, întregul lanţ îşi asigură marja de profit, de la fermier la procesator şi comerciant. La noi, însă, latura speculativă este puternic dezvoltată. În unele domenii, de exemplu, nu există justificare pentru importuri, cum sunt cele de carne de porc şi de pasăre sau cele de lapte.

Dacă producătorii s-ar asocia, nu s-ar putea limita specula?
Din păcate, anul acesta, asociaţii sau grupuri de producători foarte bine sudate s-au despărţit, când au observat că preţurile cresc şi ar putea să câştige fiecare în parte. Ei trebuie să fie uniţi şi atunci când piaţa merge bine şi atunci când merge prost. Nu poţi să fii o asociaţie doar când protestezi. Uniţi, ei pot regla preţurile din piaţă. Noi am încercat să le asigurăm o parte din resurse, pe care trebuie să fie pregătiţi să le folosească în anii în care există o cădere, deoarece agricultura presupune nişte riscuri. Producătorii nu trebuie să transfere capitalurile şi profiturile din zona productivă în zona speculativă.

Speculanţii iau locul ţăranilor

Ce măsuri pot fi luate pentru ca numai adevăraţii producători să obţină carnete de producător şi să vândă în pieţe?
Din păcate, pieţele nu sunt în administrarea ministerului, iar primarii trebuie să fie foarte atenţi cui dau carnetele de producător. Vrem să lărgim cadrul legislativ, pentru a proteja agricultorii. De exemplu, în Sibiu, trebuie să avem un sector al producătorilor din Mărginimea Sibiului, nu să-i punem să plătească trei-patru taxe pentru aceeaşi masă din piaţă sau să nu aibă loc de doi-trei şmecheri, care vin cu camionul de marfă şi vând fără acte. Vrem ca măcar 10% din produsele dintr-un magazin să fie produse tradiţionale.


OPŢIUNE. Proprietarii bătrâni, care nu îşi mai pot lucra pământul, îl pot arenda FOTO: REUTERS

PREVIZIUNE

Economii de un miliard de euro

România ar fi putut obţine acum patru ani prima cultură de cartofi modificaţi genetic, însă nemţii au dezvoltat proiectul.

”Nu peste mult timp, fermierii români vor ajunge în situaţia de a cumpăra "gena şi o vom plăti cu aur, când am fi putut să o vindem noi, prin Universitatea de la Timişoara, căreia i s-au pus beţe în roate ", ne-a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.

Dacă fermierii români ar putea cultiva organisme modificate genetic (OMG), ţara noastră ar economisi cam un miliard de euro, bani care se duc pe importuri de proteină vegetală.

"UE şi România nu pot concura cu preţurile din Argentina, Brazilia, Statele Unite sau Canada, care sunt mai mici cu 40%-60%. Importăm anual peste 400.000 de tone de şrot din soia modificată genetic, deoarece nu poţi să faci zootehnie performantă fără proteină vegetală, dar nu avem voie să o cultivăm", adaugă Valeriu Tabără.

Poziţia ministrului este susţinută şi de marii fermieri, care spun că, prin cultivarea OMG, alimentele s-ar ieftini şi ar fi folosită o cantitate mult mai mică de ierbicide şi pesticide.

Referitor la riscuri, şeful de la agricultură arată că cea mai mare parte din insulina folosită în medicină se obţine cu ajutorul acestora. "Mai devreme sau mai târziu, vom fi nevoiţi să cultivăm. Este impropriu să ne speriem. Nimeni nu se mai sperie că aproape 96%-97% din insulină se obţine de pe micelii modificate genetic", concluzionează Tabără.

SOLUŢIE
290 de milioane de euro pentru primării

Preşedintele Traian Băsescu susţine ideea impozitării terenurilor necultivate. În opinia sa, proprietarii care îşi lasă terenurile pârloagă ar trebui să plătească o taxă care să fie mai mare decât subvenţia pe care o primesc. Şeful statului a avansat recent şi o cifră: taxă de peste 100 de euro pentru hectarul necultivat.

Potrivit statisticilor, anul acesta au rămas nelucrate aproximativ 2,9 milioane de hectare, dintr-un total de 9,427 de milioane de hectare, cât reprezintă suprafaţa arabilă a României. Suprafaţa lăsată pârloagă aproape s-a dublat anul acesta comparativ cu 2007, când terenurile lucrate se întindeau pe 1-1,5 milioane de hectare.

Dacă s-ar aplica o taxă pe pârloagă de 100 de euro/hectar, s-ar aduna 290 de milioane de euro, bani care ar ajunge pentru achiziţionarea a peste 3.000 de tractoare performante.

VEŞTI PROASTE

Ofertă de Sărbători: alimente mai scumpe

Procesatorii din industria alimentară au anunţat scumpiri de până la 30% anul acesta. Ulterior, reprezentanţii unor patronate au revenit asupra declaraţiilor, precizând că masa de Crăciun nu va fi mai costisitoare în 2010, comparativ cu 2009. Aceasta, în condiţiile în care puterea de cumpărare a consumatorilor români s-a redus din cauza crizei.

Astfel, cei din industria cărnii au anunţat că românii nu vor cumpăra cârnaţi la preţuri mai mari faţă de 2009. În ciuda asigurărilor date de reprezentanţii patronatului, preţurile au început să se rotunjească în pieţe. Dacă la începutul toamnei kilogramul de porc în viu se vindea cu 5-7 lei, acum preţul a ajuns la 8-8,5 lei.

Şi brutarii spun că Anul Nou va aduce scumpirea pâinii cu 15%. Astfel, o franzelă de circa 200 de grame va costa aproximativ 1,2 lei.

Ministerul Agriculturii arată că producţia de grâu asigură necesarul de consum, deci nu se justifică o nouă creştere a preţurilor, mai ales că brutarii le-au rotunjit anul acesta cu 5%. Cei din industria avicolă susţin că nu îşi pot permite să crească preţurile, deoarece riscă să îşi piardă clienţii.