Este prima dată când un general american evocă o cooperare, fie „limitată” cu mișcarea talibanilor afgani.
La 10 martie, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat în unanimitate rezoluția 2315, care confirmă acordul semnat la Doha (Qatar) de Statele Unite și mișcarea talibanilor din Afganistan.
În linii mari, acest acord prevede o retragere militară a SUA din Afganistan în schimbul promisiunii talibanilor de a se desprinde de formațiunile teroriste legate de Al Qaeda.
În legătură cu acest subiect, acordul conține două clauze secrete legate de lupta antitero, la care, surprinzător sau nu, membrii Consiliului de Securitate al ONU nu au avut acces.
Rămâne de văzut cum va fi respectat acordul semnat de SUA cu talibanii. Nemaivorbind că, în caz contrar, un eșec ar periclita din nou credibilitatea ONU.
Rezoluția 2315 solicită în primul rând autorităților afgane să facă eforturi pentru a ajunge la un acord de pace cu mișcarea talibană. Prin urmare, Consiliul „îndeamnă” guvernul afgan să „promoveze procesul de pace, prin participarea la negocieri între afgani via o echipă de negociere diversă formată din personalități, inclusiv femei, din viața politică și din societatea civilă afgană”.
Rezoluția cere guvernului afgan și mișcării talibane să „lucreze cu bună-credință la măsuri suplimentare de consolidare a încrederii, menite să creeze condiții care să conducă la deschiderea promptă și la încheierea cu succes a negocierilor afgane și la o pace durabilă, inclusiv la reducerea violențelor cărora le pot cădea victime civilii”.
Or, la acest capitol, acordul a început prost. Dorind să obțină eliberarea a 5000 de insurgenți, talibanii au relansat operațiunile contra forțelor de securitate afgane, în momentul în care cerneala de pe acordul de la Doha nici nu se uscase. Între 3 și 10 martie, talibanii au fost autorii a 147 de atacuri în 27 din cele 34 de provincii din Afganistan.
Cu toate acestea, chiar dacă forțele americane au trebuit să efectueze un atac aerian „defensiv” pentru a sprijini o unitate afgană aflată sub focul insurgent în provincia Helmand, Pentagonul a relativizat importanța acestor atacuri, cuvântul de veghe fiind , se pare, să nu se spună nimic care ar putea pune în pericol acordul de la Doha, care este totuși perceput de unele mișcări jihadiste drept o victorie pentru talibani.
Însă talibanii sunt pe cale să obțină ce au cerut. Președintele afgan, Ashrad Ghani, a indicat că eliberarea talibanilor aflați la ora actuală în captivitate va începe, cu condiția ca „violențele să scadă semnificativ”.
În același timp, forțele americane au antamat retragerea din Afganistan, deocamdată părăsind două baze (în aproiere de Lashkar Gad și în provincia Herat)
Însă Afganistanul se confruntă și cu ramura afgano-pakistaneză a Statului Islamic (EI-K), grupare rivală a Al-Qaida.
După acordul de la Doha, această ramură și-a revendicat responsabilitatea pentru mai multe atacuri teroriste din Kabul, unul dintre acestea vizând ceremonia de învestitură a lui Ashraf Ghani, care a fost reales președinte în septembrie anul trecut. Și a cărui legitimitate este contestată de rivalul său, Abdullah Abdullah, care s-a autoproclamat.
Potrivit ultimului raport al echipei de supraveghere a sancțiunilor ONU contra organizațiilor jihadiste, EI-K a suferit pierderi grele în fața forțelor afgane și a...talibanilor. Până la punctul în care a fost izgonită din provincia Nangarhar, unde era bine implantată.
Cu toate acestea, EI-K „are astăzi aproximativ 2.500 de luptători în Afganistan, din care aproximativ 2.100 în provincia Kounar” și „continuă să recruteze online și să desfășoareactivități de propagandă în Madrese (școli sau instituții de învățământ superior găzduite de o moschee, unde se predă teologia islamică, dar și alte materii), se arată în acest raport.
În cadrul unei audieri parlamentare din 10 martie, generalul Kenneth McKenzie, șeful US Centcom, comandamentul militar american pentru Asia Centrală și Orientul Mijlociu, a vorbit despre operațiunile efectuate împotriva EI-K în provincia Nangarhar. Și, cu această ocazie, a oferit câteva informații surprinzătoare.
„În ultimele luni, în estul Afganistanului, am observat că talibanii au respins și au zdrobit o prezență ISIS pe teren, în provincia Nangarhar și au făcut acest lucru foarte eficient”, a declarat generalul McKenzie. Ca apoi să adauge: „Au primit un sprijin, e drept, limitat, din partea noastră”.
McKenzie nu a precizat natura exactă a acestui „sprijin limitat”. Dar este prima dată când un înalt responsabil american evocă o astfel de cooperare cu mișcarea talibanilor.
„Ei (talibanii) și-au demonstrat capacitatea de a face acest lucru. A fost sângeros, dar au făcut-o, ISIS nu mai controlează terenurile din provincia Nangarhar”, a spus generalul american.
Întrebat mai târziu despre natura acestui „sprijin limitat” în timpul unui briefing de presă, viceamiralul William Byrne, înalt funcționar în Statul Major General al Statelor Unite, a refuzat să ofere explicații. „ Nu am ce detalii să vă dau”. „Dar asta sperăm: că toate forțele de acolo se luptă cu ISIS, că toate forțele de acolo se luptă cu Al Qaeda, pentru ca Afganistanul să nu redevină niciodată un refugiu pentru operațiunile teroriste”, a spus el.
În schimb, generalul McKenzie s-a arătat mai circumspect în legătură cu voința mișcării talibane de a o rupe cu Al-Qaeda. Potrivit raportului ONU, relațiile organizației fondate de Osama bin Laden cu talibanii „continuă să fie strânse și reciproc benefice” , acesta din urmă „oferindu-le resurse și instruire în schimbul protejării lor”.
Potrivit aceleiași surse, numărul luptătorilor Al-Qaeda din Afganistan este cuprins între 400 și 600 de oameni.