În noiembrie 2014, robotul Philae s-a desprins de sonda-mamă, Rosetta, şi a aterizat (mai bine zis a acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. După o serie de aventuri a reuşit să efectueze câteva măsurători extrem de importante, înainte să între în hibernare, datorită „acometizării” nu tocmai reuşite. Iată însă că, pe măsură ce cometa se apropie de Soare, Philae s-a trezit la viaţă şi a reluat legătură cu Terra!

După o călătorie care a durat mai bine de 10 ani şi după ce a parcurs o distanţă de circa 6 miliarde de kilometri, pe 12 noiembrie 2014 robotul Philae s-a desprins de Rosetta, sonda-mamă, şi a ajuns pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Obiectivul misiunii: efectuarea a mai multor experimente care să analizeze solul cometei şi compoziţia acestuia; se caută inclusiv urme de molecule organice, în căutarea descifrării  „misterului vieţii”. Acometizarea  a fost însă extrem de aventuroasă: Philae a atins cu succes solul cometei, însă nu a reuşit să se ancoreze. Harpoanele cu care era prevăzut robotul nu au reuşit să pătrundă în solul cometei şi să fixeze landerul în mod stabil. Prin urmare, Philae a ricoşat de două ori şi a revenit la solul cometei într-un loc aflat la sute de metri faţă de cel prevăzut iniţial, în umbra unui crater, într-o poziţie înclinată.

Bateriile de la bord aveau o durată de funcţionare de circa 60 de ore; timp în care se aştepta deschiderea panourilor solare care ar fi reîncărcat bateriile robotului. Cum însă Philae era într-un con de umbră şi cometa era departe de Soare, panourile solare nu funcţionau eficient şi nu au reuşit reîncărcarea bateriilor. Cercetătorii de la ESA au pierdut contactul cu Philae care a intrat în hibernare la circa 2 zile după ce a ajuns pe cometa, nu înainte însă de a efectua câteva analize extrem de interesante.  Cu toate că existau ceva speranţe de recuperare a contactului cu Philae, datorită apropierii cometei de Soare, puţini ar fi pariat totuşi pe această posibilitate.

Iată însă că Philae ne-a surprins în mod deosebit de plăcut: a ieşit din hibernare şi în noaptea dinspre 13 şi 14 iunie (în Europa) a transmis o serie de date către Terra.

După luni de zile petrecute pe cometa la temperaturi deosebit de joase, Philae s-a trezit şi are „chef de vorbă”.  În acesta perioadă, cometa s-a apropiat de Soare şi panourile solare ale lui Philae reuşesc să primească mai multă energie – ceea ce a permis reîncărcarea bateriilor şi stabilirea unui prim contact.

Chiar şi cei mai optimişti cercetători însă nu se aşteptau că acest contact să fie stabilit înainte de luna iulie. Deci datele trimise de Philae au constituit o adevărată surpriză pentru cercetătorii de la ESA (European Space Agency) – agenţia care a realizat această misiune.

Datele transmise de Philae spun doar că landerul s-a reactivat – cercetătorii încearcă la ora actuală să verifice cât de operativ este aparatul şi care sunt măsurătorile pe care le poate efectua.

Reîncărcarea bateriilor a dus la încălzirea aparaturii de la bord – care se află la ora actuală la temperatura de -35 C (temperatură care permite funcţionarea diverselor dispozitive) şi landerul are la dispoziţie o putere de circa 24 W. Analiza primelor date transmise de Philae a permis cercetătorilor să ajungă la concluzia că landerul era de fapt treaz de mai bine de o zi, deoarece în cele câteva secunde în care s-a stabilit contactul Philae a transmis o cantitate de date care corespunde la măsurători efectuate pe o durata de 1.5 zile ale cometei.

Datele transmise sunt în prezent în faza de decodificare – cu obiectivul de a extrage informaţiile pe care le conţin.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro