Superstiția unui mare campion. A renunțat la chiloți și a devenit o legendă a sportului

Chestiuni care pentru ații ar părea nesemnificative, pentru fotbaliști, baschetbaliști, handbaliști sau tenismeni ar putea fi esențiale.

Piciorul cu care calci prima dată terenul, modul în care îți legi adidașii sau ghetele, locul pe care îl ocupi în autocar. Sunt ritualuri care le-ar putea distruge psihicul sportivilor, dacă nu sunt executate riguros.

Andre Agassi (50 de ani) și-a creat și el o superstiție în timpul Roland Garros-ului din 1999. La acea vreme, americanul avea 29 de ani și câștigase trei turnee de Mare Șlem: Wimbledon (1992), US Open (1994) și Australian Open (1995). De-a lungul carierei făcuse o obsesie pentru turneul de la Paris, pentru că-și dorea și acest titlu, chiar dacă nu excela pe zgură.

La ediția din 1999, Agassi nu ar fi vrut să se prezint, pentru că nu era în cea mai bună dispoziție fizică și psihică. Se despărțise de puțin timp de prima soție, actrița Brooke Shields, așa că se simțea inconfortabil. S-a înscris la Roland Garros, la insistențele lui Brad Gilbert, antrenorul pe care îl avea tenismenul în acea vreme.

În primul tur, Agassi avea să înfrunte un adversar foarte incomod: argentinianul Franco Squillari. În timp ce se echipa în vestiar, înaintea partidei, Andre și-a dat seama că își uitase chiloții la hotel. „Sunt în vestiar, îmi bandajez picioarele și îmi dau seama că am uitat să-mi pun chiloți în geanta de tenis. Meciul începe în cinci minute. Pot să joc fără chiloți? Nici nu știu dacă e posibil din punct de vedere tehnic”, povestește Agassi în cartea autobiografică „Open.”

„Brad îmi spune în glumă că pot să-i împrumut pe ai lui. Niciodată n-o să-mi doresc mai mult să câștig. Apoi îmi spun: E perfect. Oricum nu am vrut să vin aici, n-ar trebui să fiu aici, joc cu cel mai mare jegos în primul tur pe terenul central. De ce să nu fie ca la comando?”

Cu moralul la pământ, dar ușurat de „povara chiloților”, Agassi l-a învins pe Squillar. A pierdut primul set cu 3-6, apoi s-a impus cu 7-5, 7-5, 6-3. „În turul doi joc din nou fără chiloți. (N-o să mai port niciodată chiloți. Când ceva merge, nu-l schimbi)”, și-a spus Agassi înaintea jocului cu francezul Arnaud Clement. Și a bifat o nouă victorie: 6-2, 4-6, 2-6, 7-5, 6-0. Și astfel, americanul și-a înșirat adversarii până în finală, ajutat și de superstiția care s-a născut pe la începutul turneului de Mare Șlem.

În ultimul act, Agassi l-a întâlnit pe ucraineanul Andrei Medvedev. Fostul lider ATP a început dezastruos jocul și a piedut primele două acte cu 1-6, 2-6. Apoi, Andre a revenit și a pus mâna pe trofeu, după ce s-a impus cu 6-4, 6-3, 6-4. A fost singurul titlul de la Roland Garros pe care Agassi și l-a trecut în palmares. Până la retragerea din activitate, consemnată în 2006, legendarul tenismen a mai învins la US Open (1999) și Australian Open (2000, 2001 și 2003).