Prezent săptămâna aceasta la Bucureşti, ministrul sârb de externe, Vuk Jeremici, vorbeşte într-un interviu acordat EVZ despre relaţiile bilaterale exemplare dintre cele două ţări.
La aniversarea a 130 de ani de relaţii diplomatice româno-sârbe, Jeremici dă asigurări că Belgradul este angajat într- un dialog permanent cu românii din Valea Timocului. Şcolit la Cambridge şi Harvard, ministrul spune că disputa diplomatică pentru Kosovo nu s-a încheiat încă şi că un eventual verdict favorabil Belgradului pronunţat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga ar putea- o chiar relansa. EVZ: Cum apreciaţi evoluţia şi ritmul procesului de ade rare a Serbiei la UE, în condiţiile în care Olanda blochează în continuare implementarea Acordului de Stabilizare şi Aso ciere din cauza a ceea ce nu meş te lipsa unei colaborări totale cu Tribunalul Penal Inter naţional (TPI)? Vuk Jeremici: Progresul atins de noi este blocat de lipsa de consens privind răspunsul la întrebarea dacă noi colaborăm sau nu pe deplin cu TPI. Este o situaţie foarte nefericită deoarece noul guvern de la Belgrad a demonstrat că este angajat într-o cooperare deplină cu TPI şi putem demonstra asta, mă refer aici la soluţionarea rapidă a cazului Karadjici şi la angajamentul total asumat în capturarea generalului Mladici.
Este însă o chestiune controversată, iar părerile sunt împărţite în Serbia. Unii cetăţeni susţin această cooperare, alţii i se opun vehement. Ambele categorii ştiu că noi colaborăm cu TPI, iar când cineva din exterior vine şi ne spune „noi nu credem că voi faceţi asta într- adevăr”, atunci oamenii încep să se întrebe: este aceasta o condiţie sau o scuză? Cred că va fi o greşeală foarte gravă dacă nu con solidăm progresele atinse până acum, mai ales acum, în 2009, când intrăm într-o perioadă foarte dificilă de criză economică. Putem ajunge într- o situaţie foarte dificilă, în care procesul de integrare va fi mult mai complicat decât în prezent. Cum vedeţi ieşirea din acest impas? Se va încheia doar când generalul Ratko Mladici va fi prins? Depunem eforturi 24 de ore din 24 pentru a ne asigura că nu mai avem inculpaţi căutaţi de TPI în libertate. Sunt însă sigur că acest lucru nu va fi finalizat peste noapte. Nu ştiu când se va întâmpla, nu mă număr printre cei implicaţi concret în prinderea lui Mladici, alţii se ocupă de asta, dar cred că va fi o greşeală enormă dacă toţi Balcanii ar fi ostaticii succesului acestei operaţiuni. Un aliat fidel Cum a sprijit România până în prezent eforturile de aderare ale Serbiei şi ce aşteptări aveţi în continuare de la Bucureşti în acest sens? România este un aliat fidel al Serbiei, nu doar în privinţa sprijinului acordat în procesul de integrare, şi suntem foarte mulţumiţi de susţinerea pe care am primit-o până acum. O apreciem foarte mult. Am discutat cu colegul meu (ministrul de externe Cristian Diaconescu - n.r.) despre următorii paşi şi am primit asigurări privind continuarea acestui sprijin. România este un jucător regional responsabil, unul dintre cei mai energici susţinători ai integrării europene a Balcanilor de Vest, nu doar a Serbiei. România a cerut în mod repetat Serbiei să asigure învăţământ şi serviciu religios în limba maternă comunităţii româneşti din Valea Timocului. Ce a făcut Serbia în această privinţă până acum? Opinia mea este că protecţia asigurată minorităţilor de pe întreg teritoriul Serbiei este lăudabilă, iar acest fapt a fost certificat de Consiliul Europei şi de alte organizaţii preocupate de aceste probleme. Românii din estul Serbiei reprezintă o importantă comunitate, statul sârb este angajat în dialogul cu ei, când vine vorba despre dreptul la educaţie sau alte drepturi pe care aceştia le cer. Guvernul sârb vrea să le ofere aceste drepturi, să sprijine comunitatea românească. Serbia vede în România partenerul său regional cheie. Dacă ne uităm la relaţiile pe care le avem cu vecinii noştri, cele cu România sunt de departe cele mai bune. Aş vrea să avem cu ceilalţi vecini relaţiile pe care le avem cu România. Când vine vorba însă despre religie, lucrurile sunt puţin mai complicate şi aş vrea să separăm chestiunile care vizează statul de cele care vizează Biserica. Blocaj pentru Kosovo Ştim că verdictul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) privind legalitatea independenţei Kosovo va fi unul consultativ. În acest caz, cum va influenţa concret procesul de recunoaştere internaţională a Kosovo? În urmă cu un an, Kosovo şi-a declarat ilegal independenţa şi a început să caute recunoaşterea internaţională. Vreau să spun de la bun început că sunt foarte recunoscător pentru poziţia României care continuă să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Serbiei. Am primit asigurări că România nu intenţionează să-şi schimbe poziţia, iar influenţa regională a României este semnificativă. Un număr de state, din păcate, au recunoscut acest act illegal, dar numărul lor este mic în comparaţie cu eforturile şi energia irosite de unii dintre promotorii independenţei provinciei. Kosovo nu a devenit membru al niciunei organizaţii interna ţionale. Ne aşteptăm ca CIJ să decidă că această proclamare a fost ilegală, pentru că aşa a şi fost, suntem ferm convinşi că acesta va fi şi verdictul. Întradevăr, acest verdict nu are un caracter coercitiv, dar nimic nu mai este, din păcate, obligatoriu în relaţiile internaţionale în prezent, după cum observăm. După ce acest verdict este pronunţat, nu cred că vor mai fi state care vor recunoaşte Kosovo. În al doilea rând, vom bloca orice încercare a Kosovo de a adera la organizaţiile interna ţionale, deoarece vom spune: aceasta este decizia CIJ. Kosovo se va afla astfel într-un impas care nu va putea fi rezolvat decât prin reluarea dialogului cu Belgradul, pentru a ajunge la o soluţie de compromis.
"Acest verdict nu are un caracter coercitiv, dar nimic nu mai este, din păcate, obligatoriu în relaţiile internaţionale în prezent, după cum observăm." - Vuk Jeremici, ministrul sârb de externe
NIS ŞI SOUTH STREAM Negocieri la pachet cu Gazprom
Întrebat dacă există vreo legătură între vânzarea către compania rusă Gazprom a 51 la sută din acţiunile NIS, compania petrolieră naţională, şi includerea Serbiei în proiectul South Stream, ministrul de externe Vuk Jeremici a precizat că a fost vorba de la bun început de un singur pachet. Tranzacţia şi memorandumul de înţelegere privind construcţia sectorului sârbesc al gazoductului South Stream au fost negociate împreună şi semnate în acelaşi timp, a explicat acesta. În opinia şefului diplomaţiei sârbe, cele 400 de milioane de euro plătite de gigantul energetic din Rusia nu reprezintă un preţ mic, aşa cum au susţinut unele voci, ci unul dictat de condiţiile de piaţă din momentul parafării contractului. Jeremici este convins că participarea Serbiei la proiectul South Stream, o decizie cu însemnătate strategică pentru Belgrad, va încuraja investiţiile străine, mai ales în sectorul producţiei.
Recomandările noastre
