Războiul din Ucraina este firul roșu care leagă aproape toate dosarele aflate în centrul discuțiilor la summitul G7 în desfășurare la Castelul Elmau, în munții cu vedere la orașul München.
Agresiunea lansată de Moscova ar trebui taxată, potrivit liderilor G7, în special criza alimentară din lumea a treia, din cauza blocării exporturilor de grâu, scrie Euronews.
Dar, potrivit premierului britanic Boris Johnson, nu ar fi încă momentul să cautăm un compromis cu Moscova, așa cum i-a spus Johnson președintelui francez Macron, față în față, pe marginea summitului.
Într-un mesaj pe Twitter, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a ținut să dea asigurări Ucrainei: "Vom fi alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie", scrie Von der Leyen. "Impactul global negativ al războiului rusesc va fi în centrul schimburilor noastre de opinii la G7".
Johnson a făcut la fel, potrivit căruia țara "are nevoie de sprijinul G7 mai mult ca niciodată".
Între timp, președintele Consiliului European, Charles Michel, arată din nou cu degetul către Moscova, care blochează exportul de grâu.
"Kremlinul folosește hrana ca pe o armă tăcută de război și trebuie să combatem cu fermitate propaganda rusă privind prețurile alimentelor și îngrășămintelor. Jocurile periculoase ale foamei din Rusia sunt singurele responsabile pentru criza alimentară mondială. Familiile și copiii care riscă să moară de foame au nevoie de această hrană acum. Timpul expiră și UE lucrează la rute alternative pentru produsele agricole ucrainene".
Referirea este la schimbul de acuzații care are loc de la începutul lunii iunie, Moscova și mai multe țări din Uniunea Africană arătând cu degetul asupra impactului pe care l-ar fi avut sancțiunile europene asupra comerțului de produse agricole și îngrășăminte. Acuzații respinse categoric de Washington, care în ultimele zile a reiterat modul în care fiecare produs necesar agriculturii africane a fost exceptat de la măsuri și cum blocarea exporturilor rusești de grâu este rezultatul unui calcul strategic precis al Moscovei, care ar vrea să joace cartea crizei alimentare odată revenită la masa negocierilor.
Însă, planul global de infrastructură a fost primordial în declarațiile finale ale acestei prime zile a G7: conceput cu mult înainte ca invazia Ucrainei să izbucnească, proiectul implică investiții de miliarde de dolari în țările în curs de dezvoltare, așa cum este ilustrat de președintele SUA, Joe Biden.
"În mod colectiv, ne propunem să mobilizăm aproape 600 de miliarde de dolari din G7 până în 2027", a spus Biden. "Aceste investiții strategice se referă la domenii critice pentru dezvoltarea durabilă și pentru stabilitatea noastră globală comună: sănătatea și siguranța sanitară, conectivitatea digitală, egalitatea de gen și echitatea, siguranța climatică și energetică".
"Ar trebui să lucrăm cot la cot și aceasta este singura modalitate de a maximiza potențialul investițiilor noastre și de a demonstra puterea finanțării dezvoltării atunci când reflectă valorile democratice: transparența, incluziunea și sustenabilitatea, atunci când îmbrățișează standarde mai înalte pentru mediu și pentru angajați", a adăugat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. (Traducerea: Oana Avram, RADOR)