Liderii europeni n-au ajuns la un acord privind cele mai importante posturi din UE, pentru următorii 5 ani. Discuția a fost amânată pentru fi nalul lunii august.
Șefii de stat și de guvern nu au reușit să se pună de acord în privința viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă, în locul Catherinei Ashton, și a viitorului președinte al Consiliului European, în locul lui Herman Van Rompuy.
La conducerea diplomației europene a fost propusă ministrul italian de Externe, Federica Mogherini (41 de ani), numită pe acea funcție abia în februarie 2014. Ea a fost contestată din cauza poziției sale și a Italiei, prea apropiată de puterea de la Kremlin, mai ales după sancțiunile impuse Rusiei de UE, din cauza conflictului din Ucraina. Statele baltice și Polonia s-au opus ferm numirii acesteia în postul de Înalt Reprezentant al UE, după ce Mogherini a făcut prima sa vizită externă la Moscova. „Eu nu voi susține o persoană care este pro-Kremlin”, a spus președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, exprimând părerea țărilor est-europene.
Negocieri pe criterii politice, geografice și de gen
Există dispute, la vârful instituțiilor europene, privind numirile importante, luându-se în calcul mai multe criterii: bărbați/ femei, centru-dreapta/centrustânga, Est-Vest, țări mici/țări mari. Au fost purtate negocieri pentru ocuparea posturilor de comisari europeni, care revin țărilor membre. „Este puțin neplăcut, dar nu este dramatic”, a spus Rompuy, referindu-se la blocajul la nivel european. El a convocat un nou summit, la finalul lunii august, pentru deblocarea situației.
Dispute „informale”
Un semnal al luptelor dure duse în spatele scenei a fost și faptul că dineul oficial a început cu o întârziere de 90 de minute, iar premierul italian Matteo Renzi a anulat o întâlnire cu liderii social-democrați din UE și a sosit mai târziu. Faptul că Mogherini nu a întrunit consensul a fost o lovitură pentru prestigiul șefului guvernului de la Roma. Chiar și șeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pare să fie împotriva lui Mogherini, declarând că „Europa are nevoie de un șef al politicii externe cu experiență”.
Premierul danez, Helle Thorning- Schmidt, de centru-stânga, ar putea ocupa funcția de președinte al Consiliului European. Franța s-a opus acestei candidaturi pentru că Danemarca nu este membră a zonei euro. S-a mai vorbit despre premierul de centru-dreapta al Poloniei, Donald Tusk, pe care se pare că Merkel l-ar fi preferat, dar oficialul de la Varșovia a refuzat oferta. Premierul liberal al Estoniei, Andrus Ansip, este și el pe lista posibililor înlocuitori ai lui Rompuy. Asta ar însemna ca o femeie social-democrată (Mogherini sau Thorning- Schmidt) să ocupe funcția de politică externă.
Recomandările noastre
