Președintele Xi Jinping a încercat, vineri, să răspundă la criticile împotriva inițiativei sale economice, văzută drept capcană pentru țările sărace

În fața președintelui Federației Ruse și a 40 de lideri mondial reuniți la summit-ul din capitala Chinei, Xi Jinping a pledat și contra protecționismului, dar fără reprezentanții Statelor Unite în sală ca să-l asculte.

Pentru a doua oară într-un an, șeful celei de-a doua economii mondiale a reunit în jurul său un nou summit al noilor Drumuri ale Mătăsii, inițiativă care vizează construirea unor uriașe infrastructuri în țările aflate în curs de dezvoltare din Asia, Europa și Africa, notează AFP.

Obiectivul declarat este cimentarea legăturilor între gigantul asiatic și principalii săi parteneri comerciali.

Dar criticile n-au contenit din partea Occidentului, care-i reproșează lui Xi Jinping că vrea să favorizeze înainte de toate companiile chinezeșlti și să constituie o „capcană a datoriilor” pentru națiunile care beneficiază de creditele acordate de băncile chineze.

Un caz în acest sens este Sri Lanka, țară lovită de sângeroasele atentate teroriste de Paștile catolicilor. Sri Lanka, incapabilă să-și onoreze datoriile, a cedat deja Chinei controlul unui port pentru 99 de ani.

Ca răspuns, XI a pledat în favoarea proiectelor care sunt „viabile bugetar” pentru țările participante la Drumurile Mătăsii.

„Totul trebuie făcut de-o manieră transparentă și trebuie să avem o toleranță zero față de corupție”, a declarat Xi, în discursul său de 30 de minute.

Potrivit liderului de la Beining, China v apromova dezvoltarea de proiecte „verzi”, în condițiile în care anumite proiecte ale Drumurilor Mătăsii, în special baraje și centrale pe cărbune, sunt arătate ca distugătoare de mediu.

Joi, directoarea Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, s-a declarat mulțumită, la Beijing, că autoritățile chineze atacă problema ecologică.

De la lansarea acestui program, în 2013, China a investit în total 80 de miliarde de euro în diverse proiecte iar băncile chineze au  împrumutat între 175 și 265 de miliarde, potrivit Beijingului.

Așa cum a făcut de mai multe ori după venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, Xi Jinping a făcut un apel pentru un „clar nu” protecționismului, un apel care a găsit ecoul și la președintele Vladimir Putin.

Iar fostul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, a cerut Uniunii Europene să se alăture inițiativei chineze în scopul de a crea „o uniune eurasiatică globală”. Aceasta pentru că țările occidentale nu se grăbesc să adere la proiectele lui Xi. Cu excepția notabilă a Italiei, prima țară din țările G7 care s-a alăturat inițietivei, luna trecută.

De altfel, șeful guvernului de la Roma, Giuseppe Conte, era, vineri, singurul lider al unei puteri occidentale prezent la Beijing, alături de președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, de premierul grec Alexis Tsipras și de președintele elvețian Ueli Maurer.

Franța a fost reprezentată de șeful diplomației de la Elysee, Jean-Yves Le Drian, în timp ce SUA nu a trimis nici o delegație.

Noile Drumuri ale Mătăsii nu sunt „un club rezervat numai anumitora”, a dat asigurări președintele Chinei.