Mulți dintre solicitanții de azil din Suedia care se declară minori, sunt în realitate maturi, dar vârsta reală este dificil de stabilit, afirmă o agenție guvernamentală.
Vârsta este o chestiune crucială pentru solicitanții de azil. Dacă aceștia depun o cerere înainte de a împlini 18 ani, capătă dreptul de a fi școlarizați iar șansele de a obține dreptul de rezidență sunt mult mai mari.
Or, un număr important dintre ei nu dețin deocumente care să le ateste data nașterii.
La începutul lui mai, Suedia a reinstituit examenul medical pentru determinarea vârstei imigranților înregistrați ca solicitanți de azil după 1 februarie, după cem în 2015, îl eliminaseră total, pretextând lipsa mijloacelor financiare.
Totuși, examenul este facultativ, scrie Le Figaro, și el nu privește decât persoanele pentru care există îndoială asupra vârstei, însă solicitantul de azil care refuză examinarea riscă să-și vadă dosarul respins.
Potrivit Autorității de medicină legală, din cele 581 de examene medicale derulate la solicitarea Oficiului Național al Imigranților, 76% „lasă să se presupună că persoana are 18 ani sau mai mult”.
„Avizul medical nu stabilește vârsta exactă a unei persoane, dar apreciază dacă persoana are mai mult sau mai puțin de 18 ani”, a precizat agenția.
Partidul eurosceptic Democrații din Suedia a reacționat difuzând pe Twitter o înregistrare video în care unul din deputații săi declara în Parlament, în 2011, că „în numeroase cazuri” solicitanții de azil „mint în privința vârstei lor”. „Democrații din Suedia au avut dreptate.”
Din cei peste 45.000 de minori (declarați) neînsoțiți care au solicitat azil în Suedia de la începutul lui 2014, 57% sunt afgani, 12% sunt sirieni, 8% sunt somalezi și 8% eritreeni. Marea lor majoritate sunt băieți.
Medicii determină vârsta probabilă prin radiografierea dentiției și prin RMN la genunchi.