Parlamentul European și Președinția Consiliului Uniunii Europene au stabilit un mecanism prin care urmează să fie impuse sancțiuni severe statelor membre care încalcă valorile comune. Reacțiile sunt pozitive.
Pentru prima dată în istorie, ar putea fi în curând posibilă pedepsirea financiară a încălcărilor pe care un stat membru UE le face împotriva valorilor fundamentale ale Uniunii.
Ministrul federal de externe Heiko Maas (SPD – Partidul Social Democrat din Germania) consideră acordul drept o „descoperire”, deoarece „protejează bugetul UE de abuzurile comise de statele membre”. Pentru Michael Clauss, ambasadorul german al UE, a fost eliminat un obstacol în a conveni cu Parlamentul European asupra bugetului UE pentru perioada 2021-2027 și asupra fondului de ajutor în ceea ce privește criza provocată de pandemia de coronavirus, adică 750 miliarde de euro. Clauss ne îndeamnă să ne grăbim: „Avem pe masă un pachet financiar unic în istorie de 1,8 trilioane de euro. Deoarece al doilea val al pandemiei lovește puternic multe state membre, nu avem timp de pierdut”.
Parlamentarii europeni, care au reușit să facă față multor constrângeri, sunt, de asemenea, mulțumiți de compromis. „Noul regulament este aplicabil și, în cele din urmă, ne oferă opțiuni eficiente de sancționare”, afirmă Monika Hohlmeier (CSU – Uniunea Creștin-Socială din Bavaria). Katalin Cseh din Ungaria vorbește despre un moment istoric care demonstrează că se poate „câștiga împotriva autocraților care fac tot posibilul să slăbească Europa”. Deputatul FDP (Partidul Liber Democrat) Moritz Körner speră la schimbări de comportament în Ungaria și Polonia: „Menajarea lui Viktor Orbán și a liderul partidului PiS (Partidul Lege și Justiție), Jarosław Kaczyński, s-a încheiat. Nu mai există nicio scăpare.”
Acum, la Bruxelles, se fac presupuneri dacă premierul Ungariei va îndrăzni cu adevărat să blocheze regulamentul. Așa-numitele proceduri de la articolul 7 sunt deja în curs împotriva guvernelor de la Varșovia și Budapesta pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE. Cu toate acestea, pentru că este necesară unanimitatea în vederea aplicării unei pedepse, aceste proceduri nu au deocamdată niciun efect. În septembrie, Comisia Europeană a sesizat că Ungaria și Polonia au sporit influența guvernului asupra sistemului judiciar. În Ungaria, diversitatea mass-mediei este, de asemenea, expusă unui risc ridicat, iar canalele mass-media independente sunt „sabotate și intimidate sistematic”.
Aprobarea regulamentului în Parlamentul European este ca asigurată. În Consiliul Uniunii Europene, corpul statelor membre, este suficientă o majoritate calificată. Ungaria și Polonia nu au drept de veto aici, dar ambele au amenințat că vor bloca decizii importante cu privire la bugetul UE, dacă mecanismul de sancționare va fi introdus efectiv. La summitul special al UE din luna iulie, Viktor Orbán nu s-a arătat deschis la niciun fel de compromis în această privință. Vetoul său ar însemna că nu poate începe programul de stimulare economică în vederea depășirii crizei provocate de pandemia de coronavirus, program de care țări precum Italia sau Spania au atât de mare nevoie și pe care îl așteaptă cu nerăbdare. Probabil că Viktor Orbán și-ar atrage criticile a aproape tuturor celorlalte guverne dacă UE se va dovedi incapabilă să acționeze înspre cetățenii săi și la nivel internațional.
Mecanismul de sancționare prevede că se poate solicita o reducere a finanțării în cazul în care se face abuz de fonduri UE prin încălcarea valorilor fundamentale precum statul de drept sau libertatea mass-mediei. Acest fapt extinde domeniul de aplicare și permite ca acțiunile să fie întreprinse mai devreme decât se prevedea în proiectul inițial în care sancțiunile ar fi fost posibile numai dacă încălcările statului de drept „aveau o influență suficient de directă” asupra gestionării fondurilor și intereselor financiare ale Uniunii. Parlamentarii s-au asigurat că sancțiunile pot fi impuse mai repede și, prin intermediul unei clauze de tip „frână de urgență”, au îndepărtat îngrijorarea conform căreia procedurile ar putea fi amânate la nesfârșit.
Este necesară o majoritate calificată pentru a aplica sancțiunile propuse de Comisia Europeană. Așadar, cel puțin 15 state UE, care reprezintă 65% din populația totală, trebuie să fie de acord. Guvernele UE se păstrează stricte în această privință, iar Parlamentul European ar fi dorit să aibă o majoritate calificată pentru a evita sancțiunile. Prin urmare, atât Comisia Europeană, cât și statele membre ar urma să primească un instrument eficient, dar este necesară voința politică pentru a-l utiliza. Pentru Daniel Freund din Partidul Verzilor este clar: „Valoarea acestui mecanism va fi măsurată prin rapiditatea și eficiența cu care este aplicat”.
Articol de Matthias Kolb, corespondent la Bruxelles
Traducerea: Vera Ștefan/vstefan/fmatei
SURSA: RADOR