Dacă acordul nuclear cu Iranul poate fi încă salvat se va decide în următoarele săptămâni și anume după ce Joe Biden va prelua funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii. Heiko Maas avertizează că nu ar trebui ca acest acord să se oprească doar la simple angajamente.

Este prima întâlnire a miniștrilor de externe de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie 2019. La acel moment, statele participante la acordul nuclear cu Iranul s-au întâlnit la New York. Președintele francez Emmanuel Macron l-a rugat, cu câteva săptămâni înainte, pe ministrul de externe al Teheranului, Mohammad Jawad Zarif, să participe la summitul G7 de la Biarritz, Franța. Macron dorea, de fapt, să organizeze o întâlnire la New York sau cel puțin un apel telefonic între președintele american Donald Trump și omologul său iranian Hassan Rouhani – marea „ciocnire” dintre vechi inamici, după ieșirea lui Trump, în mai 2018, din acordul nuclear.

După cum se știe, planul nu a funcționat. Rezultatele deliberărilor care au avut loc luni, 21 decembrie, au sunat mult mai modest. Din cauza pandemiei de coronavirus, miniștrii s-au întâlnit în cadrul unei videoconferințe. Într-o declarație comună a Marii Britanii, Franței, Germaniei, Chinei, Rusiei și Iranului se susține „perspectiva unei reveniri a SUA” în acord. De altfel, noul președinte american, Joe Biden, a declarat în repetate rânduri că dorește să readucă SUA în acord, însă conform legislației, echipa sa poate răspunde la propunerile venite din partea europenilor numai după preluarea oficială a funcției în data de 20 ianuarie 2021.

Cu toate acestea, miniștrii de externe au subliniat disponibilitatea de a traduce anunțul făcut de Biden „într-un efort comun”. Ministrul german de externe, Heiko Maas, a precizat la Berlin că europenii nu văd Washingtonul singur în ceea ce privește această responsabilitate. Acordul s-a aflat într-o „spirală descendentă” de la ieșirea SUA din mai 2018, a precizat Maas. Nu doar „strategia de presiune maximă” a guvernului SUA a contribuit la declin, ci și „gravele încălcări iraniene” ale acordului. Acordul nu ar trebui să se oprească la „simple angajamente”.

Maas a cerut să nu existe alte manevre tactice care să submineze în continuare acordul. El a menționat în mod expres încercările Iranului de a extinde capacitatea fabricii de îmbogățire a uraniului din orașul Natanz. Cu îngrijorare sunt primite și indiciile privind extinderea atât a fabricii din Natanz, cât și a celei din Fordow, care este îngropată adânc sub un munte – imaginile din satelit din ultimele zile sugerează astfel de activități.

Nu există prea mult timp pentru un acord. În următoarele săptămâni și luni se va decide „dacă va fi posibil să se salveze acordul sau nu”, a declarat Maas. Ar trebui folosită „soluția de ultimă oră”. Diplomații europeni presupun că după ce guvernul Biden va prelua funcția în SUA pe 20 ianuarie 2021, vor mai rămâne doar câteva luni pentru a ajunge la un acord cu Teheranul, înainte de începerea campaniei electorale pentru președinția Iranului. La jumătatea lunii iunie, în Republica Islamică va fi ales un succesor al actualului președinte Hassan Rouhani, care nu va mai avea voie să candideze.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a transmis recent lui Rouhani un mandat condiționat cu privire la revenirea în acord. El susține guvernul atâta timp cât acesta aderă la obiectivele națiunii. Dacă sancțiunile pot fi ridicate, „nu ar trebui să mai întârziem nici măcar o oră”, a declarat el vineri într-un discurs transmis din Teheran. Khamenei a exclus în mod repetat negocierile ulterioare.

SUA și UE solicită din nou Iranului să respecte cu strictețe toate dispozițiile acordului. Cu reguli clare și inspecții stricte, trebuie să se asigure că Iranul „nu are nicio cale spre bomba atomică”. În plus, consilierul de securitate desemnat de Biden, Jake Sullivan, precum și europenii apelează la negocieri privind acordurile de succesiune. De asemenea, este pus în discuție programul de producție de rachete al Iranului și rolul Republicii Islamice în regiune, pe care Maas l-a descris ca fiind „din ce în ce mai dificil”.

Totuși, astfel de discuții ar fi rezervate probabil noii conduceri din Teheran. După alegerile parlamentare din februarie, toate semnele indică faptul că ultra-conservatorii ar urma să câștige acest vot. Consiliul Gardienilor, controlat de Khamenei, trebuie să aprobe toți candidații. Înainte de alegerile parlamentare, organismul a exclus atât de mulți solicitanți conservatori moderați și reformiști, încât victoria celor de la putere a fost sigură încă de la început.

Recent, parlamentul a obligat prin lege guvernul să extindă capacitatea de îmbogățire a uraniului și să crească gradul de îmbogățire a acestuia la 20%, dacă sancțiunile SUA nu ar fi fost ridicate la câteva zile după ce Biden a preluat funcția. Guvernul ar fi trebuit, de asemenea, să dea afară inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Oricare dintre acești pași ar încălca acordul și ar duce la escaladarea conflictului. Cu toate acestea, vicepreședintele Ali Akbar Salehi, care este și liderul Organizației iraniene a energiei atomice, a declarat luni ziarului iranian Entekhab că guvernul nu are bani pentru a pune în aplicare exigențele noii legi. (Rador)

https://www.sueddeutsche.de/politik/iran-atomabkommen-heiko-maas-1.5154654

Traducerea: Vera Ștefan