Summitul dedicat crizei a arătat că diversitatea nu favorizează unitatea celor 27.
Preşedinţia cehă a UE şi Comisia Europeană au marcat ieri, la Praga, „succesul” ultimelor două valuri de extindere a blocului comunitar, adresând apăsat un nou apel la unitate şi la respingerea protecţionismului. Reiterarea unor principii fondatoare ale UE arată însă tocmai fragilitatea acestora în contextul crizei economice.
„Protecţionismul este rău, e ca o otravă”, a apreciat plastic premierul ceh Mirek Topolanek, dând glas temerilor potrivit cărora măsurile naţionale adop tate de „greii UE” vor permite prăbuşirea economiilor din noile state membre. Premierul ceh a cerut o şi mai mare liberalizare a comerţului în cadrul UE, şi chiar continuarea extinderii. „Ştim cum e să fii pe dinafară”, a precizat Topolanek.
Croaţia speră să încheie negocierile cu UE anul acesta. Starea de spirit privind extinderea este însă una negativă în rândul liderilor UE, în ciuda faptului că Zagrebul îndeplineşte criteriile de aderare, potrivit diplomaţilor europeni. Susţinere pentru Est
Avertismentele lui Topolanek au fost completate de cele transmise de preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care a apreciat că „ne confruntăm cu cea mai severă criză financiară şi economică din ultimii zeci de ani”.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, a asigurat că UE şi comunitatea internaţională vor oferi susţinere statelor din Europa Centrală şi de Est, afectate sever de criza economică. În acelaşi timp, într-o conferinţă dedicată efectelor extinderii spre est a UE, Almunia a subliniat avantajele vechilor state membre în urma lărgirii blocului comunitar. „Ţările care s-au temut cel mai mult (de extindere - n.r.) au avut cel mai mare câştig”, a precizat el, într-o aparentă aluzie la Germania şi Austria.
Asigurările adresate statelor est şi central-europene nu au reuşit până acum să calmeze temerile acestora. Liderii UE, în frunte cu Germania, au respins, la summitul de duminică, un pachet financiar de salvare în bloc a Europei de Est. Planul fusese cerut de premierul maghiar Ferenc Gyurcsany, care a avertizat asupra pericolului căderii unei noi „Cortine de Fier”, economice. Ieri, după respingerea planului, monedele Poloniei, Ungariei şi Cehiei s-au devalorizat cu 1 până la 2,5%.
Almunia a apărat însă decizia UE, subliniind că economia esticilor nu se află în aceeaşi situaţie şi că un ajutor „de la caz la caz” este mult mai potrivit. În plus, el a îndemnat statele din afara zonei euro să facă eforturi pentru a îndeplini criteriile necesare adoptării monedei unice, „un scut în faţa celor mai grave efecte ale turbulenţelor economice”.