Compusul care se regăseşte şi în materiale plastice şi este suspectat că poate cauza cancere sau anomalii tiroidiene, bisfenol A, a fost descoperit pe nenumărate tipuri de bancnote.

Chitanţele emise de casele de marcat, pe care casierii ni le înmânează de obicei împreună cu restul, sau pe care le punem în portofel, în geantă sau în buzunar, alături de bancnote, au dus la contaminarea la nivel internaţional a banilor de hârtie şi polimer cu Bisfenol A.

Concentraţia substanţei găsită pe bancnotele de euro, dolar, rubla sau yuan este mai mare decât cea din praful domestic, reiese dintr-un studiu recent publicat în revista Societăţii Americane de Chimie.

Cea mai mare cantitate de bisfenol A a fost identificată pe bancnotele din Brazilia, Republica Cehă şi Australia (realizate din polimer), iar cea mai mică pe cele din Filipine, Thailanda şi Vietnam. Medicii explică posibilul efect al acestei substanţe asupra oamenilor şi modalităţile de protecţie.

Cum se produce contaminarea banilor

Oamenii de ştiinţă au analizat 156 de bancnote din 21 de ţări – toate prezentau urme de bifenol A. Cu toate acestea, specialiştii spun că dozajul din această substanţă care se estimează că este absorbit zilnic de pe bancnote este de zece ori mai mic decât cel ingerat din praful domestic.

Cea mai probabilă sursă a bisfenolului a fost identificată de cercetătorii americani ca fiind hârtia termică folosită pentru fabricarea rolelor pentru casele de marcat. Bonurile de casă se imprimă pe o hârtie specială, printr-un procedeu de termoimprimare, iar bisfenolul A este folosit la producerea acestui tip de hârtie. Din chitanţe, bisfenolul se transferă pe bancnote atunci când sunt puse unele lângă altele sau când banii sunt atinşi imediat după ce a fost atinsă chitanţa.

Bisfenolul A este o substanţă toxică folosită la fabricarea de materiale plastice pe bază de policarbonat, inclusiv sticle de apă, echipamente sportive şi electrocasnice.

"Substanţa poate intra în organismul uman fie prin ingestie, fie pe cale cutanată şi poate influenţa funcţionarea acestuia", explică medicul dermatolog Cătalin Popescu, de la Spitalul Colentina din Bucureşti.

Efecte: de la anomalii tiroidiene la cancer de sân

Efectele acestei substanţe asupra sănătăţii nu sunt de neglijat. "Bisfenolul A este capabil să mimeze acţiunea hormonilor estrogeni, impactul său cel mai mare fiind în perioada prenatală şi la copiii foarte mici. Unele studii au sugerat posibila contribuţie a bisfenolului A la apariţia obezităţii, anomaliilor tiroidiene, neurologice, a cancerului de sân, şi la reducerea testosteronului testicular", a mai explicat medicul dermatolog. "Bisfenolul A e o substanţă toxică ce poate intra în organismul uman fie prin ingestie, fie pe cale cutanată şi poate influenţa funcţionarea lui." CĂTĂLIN POPESCU, medic dermatolog la Spitalul Colentina din Bucureşti

AUTO-PROTECŢIE

Atenţie la codurile de reciclare de pe plastic

Deocamdată, nu există dovezi conform cărora bisfenolul A de pe bancnote poate avea efecte negative asupra sănătăţii.

SFAT. Evitați biberoanele și casoletele care au codurile 3 și 7

Însă, având în vedere larga răspândire a substanţei în masele plastice, specialiştii ne sfătuiesc să evităm acele surse în care bisfenolul A se regăseşte în cantităţi mari. Acestea sunt masele plastice marcate cu codul de reciclare 3 sau 7. Aici se încadrează unele biberoane, sticle în care este îmbuteliată apa minerală şi unele tipuri de caserole. În cazul acestora din urmă, contaminarea cu bisfenol A poate avea loc dacă sunt încălzite la microunde alimentele aflate în caserole, prin contactul cu un lichid foarte cald sau cu mâncare acidă (mâncăruri grase, brânzeturi, lactate, dulciuri etc.).

Plasticele marcate cu codurile 1, 2, 4, 5 şi 6 nu conţin bisfenol A şi sunt mai sigure decât cele care au codul 3 sau 7, mai spune medicul dermatolog Cătălin Popescu, de la Spitalul Colentina din Bucureşti.

• Nu încălziţi în caserole şi nu gătiţi în staniol!
• Top 10 produse cancerigene