Supraveghează-ți cheltuielile, fă-ți o listă cumpătată în sincronism cu buzunarul tău și, mai ales, respect-o! Nu te lăsa păcălit de ”oferte” și ”promoții”, e aceiași Marie, cu altă pălărie!
Agenții speciali erau topiți de căldură. Poți să fii indian, supus al Maharajahului din Baroda și să mori de căldură. S-a întâmplat în anul 1875, când căldura a fost cam la fel de mare ca cea de anul acesta. Trimișii excepționali căutau un cerșetor. Un băiat de 12 ani care fugise de acasă și se făcuse cerșetor. După îndreptările unor locuitori din zonă, era pe undeva, pe aici. Poate, în ruinele vechiului fort, care arsese. Înfruntând căldura toridă de la mijlocul zilei, agenții se strecurau cu grijă printre ruine, cu săbiile în mână, ruinele, în India, sunt întotdeauna bântuite de șerpi.
Când, minune! Copilul este acolo, doarme pe o zdreanță de covor. Agenții, fără un sunet și foarte încet, se prosternează, semn de respect adresat majarajahilor, regilor indieni. Copilul era acolo, dar nu singur. O cobră uriașă, o cobră regală, stătea la capul lui și îi ținea umbră cu marea ei glugă. Cobra a simțit oamenii și a sâsât amenințător către ei: nu-mi treziți regele! Agenții au stat prosternați la pământ în soarele orbitor până când cobra a plecat la ale ei și copilul s-a trezit. Atunci au observat agenții speciali din Baroda că cerșetorul avea în mână o carte cu o copertă cu un vultur cu fulgere în ghiare: ”Constituția și Istoria Statelor Unite ale Americii”, probabil, o broșură pentru emigranți. Cobra regală și vulturul imperial? Trimișii speciali se prosternează din nou: sunt semne vechi, clare, că destinul cerșetorului era să devină Maharajahul din Baroda!
Dar ca să respecte indicațiile maharani Jamnabai, conducătorul agenților îl întreabă pe cerșetor: ”Shrimant (prințe) Gopalrao, dacă ți s-ar oferi coroana din Baroda, ce ai face?” Cerșetorul își ridică capul cu semeție și spune: ”Aș conduce poporul meu către pace și bunăstare!”
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
