La Moscova, sunt folosite 100.000 de camere de supraveghere cu recunoaștere facială: scopul oficial este verificarea aplicării carantinei.
În capitala Rusiei, recunoașterea facială a devenit o armă cheie în lupta cu coronavirusul, un test la scară 1:1 a acestei tehnologii periculoase, scrie AFP.
Din februarie, mii de moscoviți, în special cei reveniți din țări lovite de epidemia de coronavirus, sunt supuși unui regim strict de izolare la domiciliu pentru a împiedica răspândirea bolii.
Toți sunt înregistrați cu adresele lor, cu copie după pașapoarte și cu numerele de telefon într-o bază de date aparte.
Fiecare dintre ei a fost informat că încălcarea regimului de izolare este pasibilă de pedepse mergând de la amenzi până la închisoare sau expulzare pentru cetățenii străini.
„Respectarea regimului face obiectul unei supravegheri permanente, mai ales prin intermediul sistemului de recunoaștere facială”, a avertizat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe blogul său.
Eficiența sistemului se bazează pe o densitate foarte mare a camerelor de supraveghere. Nici o stradă nu scapă astăzi de ochiul vigilent al celor 170.000 de camere de supraveghere, amplasate gradual, în ultimii zece ani, în numele păzirii ordinii publice.
Circa 100.000 dintre ele sunt conectate la inteligență artificială capabilă să identifice persoanele filmate, iar celelalte 70.000 urmează să fie și conectate în curând.
Moscova are o populație de 16 milioane de locuitori.
Poliția din capitală a anunțat că, prin intermediul acestui sistem, a identificat din februarie aproape 200 de persoane care au încălcat carantina.
Rusia folosește și alte tehnologii în combaterea coronavirusului, de la telemedicină la supravegherea rafturilor din supermarketurilor sau a rețelelor sociale, pentru a depista și contracara zvonurilor și „fake news”.
Vladimir Putin a vizitat personal marți, 24 martie, noul centru de supraveghere.
Potrivit primarului Sobianin, rețeaua dispune de coordonatele și locurile de muncă a 95% dintre persoanele care au călătorit în țările cele mai afectate de epidemie.
Încă din februarie, primarul lăuda eficacitatea acestui sistem, dând ca exemplu o chinezoaică aflate în carantin, o prietenă care a vizitat-o ilegal și pe șoferul de taxi care a adus-o pe aceasta din urmă.
Autoritățile au înregistrat cu această ocazie datele a 600 de vecini ai celor două tinere.
Primarul arată că sistemul este folosit și la suăravegherea rafturilor din magazine, pentru a evita penuria.
Video-supravegherea dublată de recunoaștere facială a fost utilizată pentru prima oară în vara anului 2018, cu ocazia Cupei Mondiale la fotbal, și a fost generalizată în ianuarie 2020.
Chiar înainte de începerea epidemiei.
„Probabilitatea unei erori a algoritmului nostru de recunoaștere a fețelor este de 1 la 15 milioane”, explica la începutul anului Alexandr Minin, director general al companiei ruse NtechLab, care a cîștigat licitația organizată de municipalitatea din Moscova.
Tehnologia, care a fost exportată și în China, cea mai mare piață din lume, și în America Latină, este capabilă să identifice persoanele doar după silueta lor în „80% dintre cazuri”.
Tehnologiile de supraveghere ruse și chineze, cele mai sofisticate din lume, sunt exportate în circa o sută de țări, spune Valentin Weber, expert în cibersecuritate de la Universitatea Oxford, într-un studiu publicat în 2019.
„Datorită legilor mai stricte privind protecția datelor personale, în Europa recunoașterea facială nu a fost aplicată la scară largă. Companiile ruse și chineze aveau mai puține restricții juridice pentru a colecta și utiliza datele personale decât omoloagele lor europene”, explică Weber.
Înainte de epidemia de coronavirus, experți și opozanți avertizau cu privire la acest Big Brother și la riscul ca, sub pretextul unui scop de interes general, să fie utilizat pentru supravegherea adversarilor politici și restrângerea libertăților publice.
„Argumentul securității este cel care este întotdeauna invocat pentru a justifica afectarea vieții private și a libertății personale. Aici este cea mai mare problemă și cel mai mare pericol”, subliniază cercetărorul francez în cibersecuritate, Baptiste Robert, pentru AFP.
Alexandr Minin spune că are încredere în autorități și că „informațiile privind persoanele (pașaport, nume și prenume, număr de telefon) nu sunt păstrate în aceleași baze de date”.
El adaugă că aceste date nu sunt accesate decât în caz de necesitate, conform unei proceduri stricte.
În tabăra criticilor sistemului, îngrijorarea este însă maximă. Cu atât mai mult cu cât supravegherea politică nu este o noutate în Rusia.
Aliona Popova, avocat și activist, a depus o plângere împotriva folosirii de către primăria Moscovei a sistemului de recunoaștere facială pe 29 septembrie, cu ocazia unei manifestații a opoziției, autorizată de autorități.
Popova spune că au atunci au fost fixate camere pe porțile detectoare de metale, prin care fiecare participant era obligat să treacă pentru a ajunge la zona de adunare.
Plângerea sa a fost respinsă, dar petiția împotriva tehnologiilor de recunoaștere facială a strâns 75.000 de semnături, înainte de începerea epidemie de COVID-19.
Directorul companiei NtechLab îi avertizează pe cei care cred că pot scăpa de ochiul vigilent al camerelor, că acestea îi pot recunoaște chiar și în condițiile în care fața este acoperită de o mască sau de cozorocul unei șepci și „doar 40% din față este vizibilă”.