Pentagonul îşi mută oficial centrul de greutate în regiunea Asia-Pacific pentru a ţine în frâu influenţa crescândă a Beijingului.
Armata americană îşi va concentra resursele pentru a stăvili ascensiunea militară a Chinei, dar şi pentru a ţine sub control un stat nord-coreean complet imprevizibil şi un regim islamic la Teheran dornic de o influenţă regională tot mai puternică. După un deceniu de război, administraţia de la Washington a anunţat o nouă strategie de apărare naţională care prevede, în special, reducerea numărului de soldaţi şi crearea unei forţe armate mai agile care să răspundă provocărilor din regiunea Asia-Pacific. Baza de la Deveselu nu va fi afectată Noua strategie a fost concepută de experţii americani pornind de la patru aspecte esenţiale: retragerea de pe frontul irakian şi apropierea de sfârşitul operaţiunilor din Afganistan, criza financiară care obligă administraţia să taie drastic din bugetul alocat apărării, ascensiunea militară a Chinei şi a Iranului, dar şi acuzaţiile lansate de republicani privind răspunsul anemic dat de Washington pretenţiilor avansate de Teheran şi Beijing. Astfel, armata americană va fi nevoită, de-a lungul următorilor zece ani, să îşi reducă efectivele de la 570.000 la 490.000 de soldaţi activi. Tot în aceeaşi perioadă, costurile militare trebuie diminuate cu cel puţin 450 de miliarde de dolari. "Da, vom avea o armată mai suplă, dar lumea trebuie să ştie că SUA îşi vor menţine superioritatea militară cu forţe mai agile, mai flexibile şi gata să facă faţă oricăror riscuri şi ameninţări", a avertizat joi preşedintele american Barack Obama. Măsurile de reducere şi, ulterior, de relocare de trupe vor afecta şi efectivele din Europa, unde sunt cantonaţi peste 80.000 de militari americani. Nu va fi vizat însă şi contingentul de la baza Deveselu, unde vor fi instalaţi interceptorii din cadrul sistemului de apărare antirachetă, operaţi de cel puţin 200 de militari americani. Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România a fost semnat pe 13 septembrie 2011, la Washington, şi a intrat în vigoare pe 23 decembrie. Practic, prin reducerea efectivelor sale militare, Washingtonul se va baza mai mult, de acum înainte, pe aliaţii săi din întreaga lume pentru a evita implicarea în noi conflicte de durată, de genul celor din Afganistan şi Irak. Pentagonul va investi, în schimb, în instruirea şi echiparea forţelor speciale, în dezvoltarea de drone şi securizarea mediului virtual. Toate detaliile legate de viitoarea configuraţie a armatei americane urmează să fie făcute publice în câteva săptămâni, când Casa Albă va prezenta propunerea de buget pentru următorul an fiscal.
COMPARAŢIE Armata americană şi cea chineză, în cifre Statele Unite au alocat în 2011 aproape 740 de miliarde de dolari bugetului apărării, în timp ce regimul comunist de la Beijing a repartizat, în aceeaşi perioadă, aproape 90 de miliarde de dolari pentru cheltuieli militare, potrivit Institutului Internaţional pentru Studii Strategice. Analiştii avertizează însă că este posibil ca suma să fie mult mai mare decât cea raportată de administraţia chineză. Întregul efectiv al armatei americane, personal activ şi auxiliar, se ridică la aproape 1,6 milioane de persoane, în timp ce China poate mobiliza un personal de 2,3 milioane. În situaţie de război însă, guvernul de la Beijing poate mobiliza peste 300 de milioane de bărbaţi consideraţi apţi pentru serviciul militar. Americanii dispun de 6.302 tancuri, 3.252 de avioane de luptă, 71 de submarine şi 450 de lansatoare de rachete intercontinentale. De cealaltă parte, chinezii au în dotare 7.400 de tancuri, 1.669 de avioane militare, un număr egal de submarine (71) şi 66 de lansatoare de rachete balistice. Piesa de rezistenţă a armatei chineze va fi, în curând, o torpilă anti-portavioane, navele pe care Statele Unite îşi bazează supremaţia militară în Oceanul Pacific. CITIȚI ȘI:
- China către SUA: militarismul vostru pune în pericol pacea