SUA şi NATO, somate să intervină militar în criza libiană

Tot mai multe voci cer SUA şi NATO să aibă o poziţie mai fermă faţă de criza libiană. Intervenţia armată este una dintre variantele aduse în discuţie.

Sancţiunile impuse unilateral Libiei de către Statele Unite, vineri, alături de pachetul similar de măsuri adoptat a doua zi de Consiliul de Securitate al ONU, ar putea fi doar primul pas făcut de comunitatea internaţională în eforturile de a pune capăt crizei libiene.

Astfel, surse din administraţia de la Casa Albă au dezvăluit cotidianului american "New York Times" că, în cazul în care liderul de la Tripoli, Muammar Gaddafi, nu renunţă la brutalitatea excesivă faţă de manifestaţiile de stradă, intervenţia militară va fi una dintre opţiuni.

Cel puţin 1.000 de oameni au murit în Libia în confruntările armate dintre protestatari şi trupele regimului Gaddafi, potrivit estimărilor ONU.

Avocaţii măsurilor ferme

De altfel, după un turneu în Orientul Mijlociu, imediat după încheierea crizei din Tunisia şi Egipt, senatorii americani John McCain şi Joe Lieberman au cerut administraţiei Obama să ia măsuri mai ferme împotriva regimului libian.

"Guvernul libian, condus de Muammar Gaddafi, îşi masacrează poporul. Nu e nicio îndoială că Gaddafi vrea să rămână la putere indiferent de cât sânge va fi vărsat", au avertizat ce doi într-o conferinţă de presă.

McCain şi Lieberman au recomandat administraţiei democrate să instituie o zonă de excludere aeriană deasupra Libiei, să nu mai recunoască actualul guvern de la Tripoli şi să sprijine, în schimb, formarea unui executiv de tranziţie în componenţa căruia să intre activişti anti-Gaddafi. Dacă este nevoie, Washingtonul să sprijine rebelii libieni chiar şi prin livrarea de arme, au mai susţinut cei doi senatori.

Într-un discurs rostit în urmă cu câteva zile, vicepreşedintele Joe Biden a readus în discuţie, surprinzător, situaţia din Balcani din anii ’90, subliniind că vărsarea de sânge ar fi putut fi evitată atunci dacă SUA şi NATO ar fi intervenit mai devreme.

Un apel la o intervenţie fermă a Statelor Unite a fost lansat şi de un grup de experţi în politică externă, în mare parte foşti consilieri în administraţia Bush. NATO trebuie să asigure o prezenţă aeriană şi navală în Libia, au subliniat aceştia.

"Pasivitatea ne roade conştiinţa şi poate duce la o intervenţie mult mai costisitoare mai târziu", se arată într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Obama.

În Europa, şeful diplomaţiei britanice, William Hague, s-a alăturat celor care i-au cerut lui Gaddafi să părăsească puterea. Un apel ferm în acest sens a fost lansat de la Ankara şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a salutat decizia Consiliului de Securitate de a sesiza Tribunalul Penal Internaţional cu privire la masacrul din Libia. Acesta este cel de-al doilea caz în care forul decizional al ONU sesizează TPI cu privire la situaţia internă dintr-o ţară, prima reclamată fiind Sudanul, în 2005.

UE a convenit, la rândul său, asupra unui pachet de sancţiuni împotriva Libiei, care urmează să fie aprobat zilele acestea.

CÂMP DE LUPTĂ

Oraş cu oraş, opoziţia îşi întăreşte controlul asupra ţării

Adrian Cochino

În vreme ce comunitatea internaţională caută modalităţi pentru a stopa crimele regimului Gaddafi, opoziţia din Libia face eforturi pentru a prelua, în forţă, controlul asupra ţării. Liderii mişcării de opoziţie libiene au înfiinţat un "Consiliu naţional" de tranziţie care reprezintă oraşele aflate sub controlul insurecţiei din Libia, a anunţat ieri un purtător de cuvânt. Consiliul este "faţa Libiei în timpul perioadei de tranziţie" a anunţat opoziţia.

Forţele care luptă împotriva regimului au preluat controlul asupra oraşului Zawiya, aflat la 50 de kilometri vest de capitala libiană. Opoziţia s-a impus deja în estul ţării, iar Gaddafi face acum eforturi să păstreze oraşul Tripoli, unde au loc, sporadic, confruntări. Deocamdată, trupele speciale şi mercenarii străini aduşi pentru a proteja regimul reuşesc să facă legea în cea mai mare parte a capitalei.

Evacuare masivă

Zeci de români au plecat ieri din Libia. Unii (45) la bordul unuia dintre avioanele trimise special de guvernul de la Bucureşti, alţii (26) la bordul fregatei britanice HMS Cumberland sau la bordul unui avion al Ungariei (26). Numărul cetăţenilor români evacuaţi din Libia până acum este de aproximativ 334, potrivit Ministerului de Externe (MAE).

Mulţi români au rămas însă izolaţi în tabere din deşert, iar MAE a anunţat că depune eforturi pentru recuperarea lor. În aceeaşi situaţie se află şi mulţi britanici. De aceea, trupele speciale SAS au organizat zilele trecute o misiune de salvare a 150 de cetăţeni aflaţi în pericol, în regiuni izolate din deşert.

ONU a mai anunţat că aproximativ 100.000 de persoane, în principal lucrători egipteni şi tunisieni, au fugit din Libia în ţările vecine şi a atras atenţia că o criză umanitară este gata să izbucnească.