Președintele ales al SUA, Donald Trump, își va începe mandatul pe 20 ianuarie 2025, dar cei din echipa sa pregătesc deja măsuri punitive împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga. Decizia vine ca reacție la emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant. Potrivit posturilor israeliene Kan și i24News, sancțiunile i-ar viza atât procurorul general al CPI, cât și pe judecătorii implicați. Unele voci au cerut ca sancțiunile să fie extinse și împotriva familiilor acestora.
Un consens politic larg în SUA
În cadrul Partidului Republican și chiar în rândul unor senatori democrați, există un consens privind necesitatea sancționării CPI. Consilierul desemnat de Trump pentru securitate națională, Mark Wall, a anunțat că „în ianuarie vor fi luate măsuri” împotriva instanței internaționale.
Această poziție este susținută și de actualul președinte în exercițiu, Joe Biden, care a calificat mandatele CPI drept „scandaloase” și a reafirmat sprijinul SUA pentru Israel. Biden a promis că America va rămâne un aliat ferm al Israelului, apărându-i securitatea în fața acestor „amenințări”.
Critici dure la adresa CPI
Senatorul american Lindsey Graham a declarat că va promova o legislație care să sancționeze țările ce respectă mandatele CPI împotriva liderilor israelieni. Graham a calificat CPI drept „o organizație necinstită și motivată politic, care calcă în picioare conceptul de stat de drept.”
El a subliniat că orice națiune sau organizație care susține astfel de acțiuni ar trebui să se aștepte la un răspuns ferm din partea Statelor Unite. „Aștept cu nerăbdare să colaborez cu președintele Trump și colegii mei din Congres pentru a dezvolta un răspuns puternic împotriva CPI,” a adăugat senatorul, citat de i24News.
Ce urmează pentru relațiile internaționale?
Mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri israelieni au escaladat tensiunile diplomatice, mai ales în contextul în care SUA nu recunosc autoritatea instanței. i24News subliniază că întrebarea nu este dacă vor fi luate măsuri împotriva CPI, ci ce forme concrete vor avea acestea.
Posibilele sancțiuni ar putea marca un nou punct de cotitură în relațiile internaționale, întărind poziția SUA ca apărător al intereselor Israelului și contestatar al Curții Penale Internaționale. În același timp, ele ar putea genera reacții din partea statelor care susțin CPI, amplificând dezbaterile globale privind legitimitatea și rolul acestei instituții.
Deciziile care vor fi luate în lunile următoare vor avea implicații profunde atât pentru relațiile internaționale, cât și pentru viitorul Curții Penale Internaționale.