Conform unor surse citate de ziarul italian Il Giornale, o parte din trupele care se retrag din Germania ar trebui trimisă în Polonia și în alte țări aliate, iar ceilalți soldați se vor întoarce probabil acasă. Consolidarea frontierei de est a NATO, care trece prin Polonia și statele baltice, e legată,  de amenințarea exercitată de Moscova asupra regiunii. De altfel, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, și-a exprimat speranța că o parte din trupe să fie trimise în Polonia. Țara sa a trecut de curând Rusia pe lista potențialilor inamici.

Desigur, pentru Donald Trump raâiunile sunt, ]n mare parte, electorale. Decizia de a retrage o parte din trupele americane din Germania ar putea fi de folos în acest sens, mai ales că e demonstraâie de forță față de Moscova și consolidează relațiile cu o națiune-cheie precum Polonia. Nu este, însă, clar dacă aceste mișcări vor avea efectul electoral scontat și nici dacă vor fi eficiente împotriva strategiilor Kremlinului, scriu jurnaliștii italieni.

Retragerea parțială din Germania e, însă, legată și de relațiile proaste  cu cancelarul Angela Merkel. Cancelarul a refuzat recent o invitație de la Casa Albă de a lua parte la summitul G7, care urma să aibă loc în Statele Unite la sfârșitul lunii iunie.

Merkel și Donald Trump nu au avut niciodată relații excelente, iar președintele american a criticat punerea în aplicare a politicilor germane de imigrație, Nord Stream 2 și investițiile militare reduse ale Berlinului sunt alte motive de fricțiune între cei doi parteneri NATO. Apropierea economică dintre Germania și Rusia (Nord Stream 2) nu poate fi decât îngrijorătoare pentru SUA, care pare să sondeze iarăși o idee mai veche- un cordon sanitar care să separe Berlinul de Moscova. De aici și interesul Washingtonului pentru Varșovia.

În ce privește Federația Rusă, mișcările americane sunt urmărite cu îngrijorare. Moscova a anunțat  trimiterea de forțe militare suplimentare în regiunile vestice. Agenția Tass susține că au fost desfășurate mai multe unități motorizate în raionul Novomoskovsky pentru a consolida apărarea statului.

În context, un comandant militar rus, Serghei Rudskoi, a condamnat  activitățile „anti-ruse” ale Statelor Unite și ale țărilor aliate în apropierea granițelor Federației. Cu toate acestea, în martie, urgența de sănătate declanșată de Covid-19 a dus la reducerea dimensiunii Defender-20, un exercițiu militar al NATO în care Statele Unite ar fi trebuit să desfășoare 30.000 de militari în Belgia, Olanda, Germania, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia.

În momentul de față, relațiile dintre Statele Unite și Rusia nu traversează o perioadă prea bună. Kremlinul este preocupat în special de desfășurarea forțelor americane în statele baltice și de programul de rachete de la Washington, care este considerat o amenințare strategică. De altfel,  Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută că Moscova ar putea răspunde cu arme nucleare atât la un atac atomic, cât și la o ofensivă convențională care ar pune în pericol existența statului. Un avertisment clar, care vizează direct Statele Unite.