La trei luni după moartea lui George Floyd, Donald Trump își întărește tonul în timp ce Joe Biden îl acuză de „alimentarea” violenței și că se multiplică ciocnirile dintre milițiile înarmate de extremă dreaptă și manifestanți.
Au trecut puțin peste trei luni de la moartea lui Floyd și, dacă demonstrațiile - în mare parte pașnice - din primele săptămâni s-au epuizat, mobilizarea a luat amploare în mai multe orașe, în special în Portland și apoi în Kenosha, unde Jacob Blake a fost grav rănit de focurile poliției, la 23 august.
Donald Trump, care a vizitat marți Wisconsin, a promis încă o dată că va readuce „legea și ordinea”, echivalând „revoltele și jafurile” cu „terorismul intern”.
Cu o zi înainte, rivalul democrat Joe Biden îl acuzase pe Trump că „a atras jarul violenței”. În timp ce grupuril înarmate de autoapărare s-au mobilizat și trei persoane au fost ucise în ultimele zece zile , „situația s-ar putea agrava” la 3 noiembrie în cazul unor alegeri contestate, avertizează Carolyn Gallaher , profesor-cercetător la universitatea din Washington, specializată în miliții paramilitare și extrema dreaptă.
Moartea lui George Floyd a dat naștere la „cea mai puternică mobilizare împotriva nedreptăților rasiale de la asasinarea lui Martin Luther King“, a estimat Omar Wasow, profesor-cercetător la Princeton.
Dar dacă mitingurile din primele zile au fost marcate de unele izbucniri de violență, în special în Minneapolis, Washington, New York, Atlanta și Chicago, sutele de demonstrații care au urmat în toată țara au fost în mare parte pașnice.
Situația a devenit tensionată în luna iunie în Seattle, odată cu înființarea unei „zone autonome” autoproclamată.
În timp ce Donald Trump a cerut „arestarea imediată a acestor hidoși anarhiști”, primarul democrat al orașului a rezistat inițial înainte de a trimite poliția să evacueze perimetrul, la începutul lunii iulie.
În Portland, o minoritate de protestatari au atacat în mod repetat clădirea tribunalului orașului.
Donald Trump a trimis agenți federali - în special de la vamă și poliția de frontieră - la mijlocul lunii iulie pentru a proteja tribunalul.
Agenți neidentificați în uniformă militară au arestat manifestanții fără să le ofere explicații, îmbarcându-i în vehicule neidentificate - practici denunțate de organizația pentru drepturile civile ACLU.
Mobilizarea națională a fost relansată la sfârșitul lunii august, când Jacob Blake, un tânăr afro-american, în vârstă de 29 de ani, a fost împușcat de șapte ori în spate de poliție în timpul arestării sale, în Kenosha.
În Wisconsin, în ciuda apelurilor de calm din partea familiei, mașinile și magazinele au fost incendiate, determinându-l pe guvernatorul democrat să ceară ajutor Gărzii Naționale, o forță de rezervă a armatei SUA.
„Principala diferență între începutul manifestațiilor și astăzi este mobilizarea milițiilor înarmate de extremă dreaptă” a spus Carolyn Gallaher.
Unele grupuri sunt înființate de ani de zile, precum Oath Keepers , care recrutează în principal foști membri ai forțelor de ordine și militari.
Altele sunt mult mai recente, cum ar fi mișcarea Boogaloo Boys , născută în meandrele site-ului 4Chan și care s-a mobilizat împotriva măsurilor de izolare și mișcării Black Lives Matter încă din primăvară.
Oficial, aceste grupuri armate, care se organizează în special prin intermediul Facebook dau asigurări că sunt acolo pentru a proteja comunitatea și afacerile împotriva jefuitorilor. Dar, potrivit lui Gallaher, „fac ravagii căutând ciocnirea cu protestatarii Black Lives Matter”.
Două persoane au fos ucise în Kenosha de un activist pro-Trump, în vârstă de 17 ani, care a fost acuzat de crimă.
Și în Portland, un membru al grupului de extremă dreapta Patriot Prayer a fost împușcat și ucis în timpul ciocnirilor cu manifestanții.
Aceste miliții înarmate sunt legale? Răspunsul este complex. Peste 40 de state americane autorizează portul nedisimulat al unei arme în spatial public (open-carry).
Însă dacă al 2-lea amendament menționează „miliții bine reglementate”, Curtea Supremă a decis în 2008 că un civil nu-și poate proteja decât persoana, familia sau bunurile.
„Toate statele, într-un fel sau altul, interzic milițiile paramilitare private”, a declarat pentru radioul NPR, profesorul de drept al Universității Georgetown, Mary McCord.
În Kenosha, șeriful a exclus ideea de a permite legal milițiilor să participe la menținerea ordinii. Totuși, poliția a fraternizat cu civilii înarmați.
„În anii 1990, milițiile de extremă dreaptă erau în principal anti-guvernamentale”, își amintește Carolyn Gallaher. „Marea noutate este este că unii îi susțin acum pe Donald Trump și pe forțele de poliție.
Președintele american a refuzat să condamne acțiunea acestor grupuri, considerând că unii sunt „patrioți”.
Marți, Donald Trump a mai sugerat că suspectul din Kenosha, Kyle Rittenhouse, a acționat în legitimă apărare: „Încerca să scape și probabil ar fi fost ucis” dacă nu ar fi tras , a asigurat președintele american.
În acest climat deosebit de tensionat se vor derula alegerile prezidențiale din Statele Unite, la pe 3 noiembrie.
Pentru Gallaher, „este posibil, și poate chiar probabil, ca violența să izbucnească dacă nu există un câștigător clar” între Donald Trump și Joe Biden.
„Atenție, asta nu înseamnă că va exista un război civil, dar ciocnirile dintre manifestanți și milițiile armate s-ar putea răspândi în alte orașe” dacă unul dintre candidați refuză să capituleze, estimează cercetătorul.
În iulie, Donald Trump, de altfel, a refuzat să se angajeze că va accepta rezultatele, declarând: „Va trebui să vedem, nu voi spune da, nu voi spune nu”.
Foto: Facebook/Fox 32 Chicago