100.000 de mii de morți: un bilanţ tragic pentru Statele Unite, la două luni și jumătate de la începutul urgenței coronavirusului. Pacienții care decedat reprezintă 30% din numărul victimelor la nivel global.
O sută de mii de morți. Mai mult decât cei căzuți din războaiele din Vietnam și Coreea. Acesta este tristul bilanţ pe care Statele Unite l-au marcat ieri, în contabilitatea dramatică a victimelor coronavirusului.
SUA se află de mai mult timp pe primul loc în lume ca număr de cazuri şi decese cauzate de COVID-19.
Președintele Trump însuşi a atribuit o valoare importantă nivelului atins marţi, când a spus că guvernul său va face o treabă bună dacă va reuși să mențină numărul morților sub o sută de mii. Statele Unite reprezintă aproximativ 4% din populația globului și 30% din decesele prin coronavirus.
Aceste date confirmă că gestionarea epidemiei a eșuat, deoarece toată lumea s-ar fi aşteptat ca SUA, fiind cea mai bogată și mai dezvoltată superputere din lume, să rezolve problema şi nu să deţină primatul naţiunii cea mai devastată de pandemie.
Ceea ce nu a funcționat a fost rapiditatea răspunsului, în special din cauza lentorii cu care Trump a recunoscut gravitatea crizei și nevoia de a-i face față.
Gândiți-vă doar că, între primul caz constatat în SUA și proclamarea situației de urgență națională au trecut 54 de zile în care ar fi putut fi luate măsuri care ar fi salvat mii de vieți.
Potrivit unui studiu publicat de Universitatea Columbia, dacă Casa Albă, statele și orașele și-ar fi anticipat intervențiile, chiar și cu doar o săptămână, ar fi murit cu cel puțin 36.000 de persoane mai puţin.
Subestimarea și lentoarea lui Trump pot fi explicate în două moduri. Primul, mai favorabil președintelui, deoarece îi acordă beneficiul îndoielii, presupune că Trump era cu adevărat convins că poate bloca, sau limita infecția la dimensiuni gestionabile, prin blocarea zborurilor din China.
Totuși, aceasta a fost o greșeală, deoarece, în ciuda tuturor întârzierilor grave de comunicare și lipsă de transparență din partea Republicii Populare și a OMS, Centrul de Cercetări al Congresului a confirmat că centrele pentru controlul bolilor de la Beijing au avertizat Washington-ul la 3 ianuarie că era vorba de o pneumonie anormală pentru Wuhan.
Suspendarea zborurilor a intrat în vigoare abia pe 2 februarie, adică o lună mai târziu, moment în care virusul intrase deja în SUA, de unde a continuat să sosească din Europa până la jumătatea lunii martie.
Cea de-a doua interpretare a lentorii lui Trump este ceva mai dăunătoare pentru el, deoarece presupune că nu a acționat imediat din interese electorale.
Alegerile prezidențiale sunt programate pentru 3 noiembrie, iar el speră să le câștige, concentrându-se pe puterea economiei.
Prin urmare, Trump a subestimat în mod intenționat COVID-19 și a temporizat răspunsul prin măsuri interne de limitare și de atenuare, cu unicul scop de a nu dăuna economiei și realegerii sale.
Așa că acum, ţara s-a împărțit între susținătorii săi, care nu au încredere în oamenii de știință și consideră epidemia o capcană elaborată de „deep state” care să-l doboare pe președinte, și adversarii săi, care cred în medici și se supun dispozițiilor lor.
Rezultatul este ceea ce indică cele o sută de mii de vieți pierdute și, chiar dacă acum, America reușește să frâneze uşor epidemia și își redeschide activitățile economice, această rană va rămâne pentru totdeauna în societatea sa.