Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a amenințat, miercuri, cu noi măsuri împotriva punerii în funcțiune a acestui uriaș proiect gazier între Rusia și Germania.
„Ceea ce ne așteptăm este ca cei care participă la acest proiect vor fi supuși unui examen pentru posibile sancțiuni”, a declarat secretarul de stat american în cadrul unei conferințe de presă.
Președintele american Donald Trump a promulgat o lege, la sfârșitul lunii decembrie 2019, care impunea sancțiuni împotriva companiilor asociate cu construcția gazoductului Nord Stream 2, estimând că acest proiect va crește dependența europenilor de gazul rusesc și astfel va consolida influența Moscovei.
Gazoductul Nord Stream 2 are o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, ceea ce va permite dublarea capacităților primei conducte, Nord Stream 1, care transportă gaz din Rusia până în Germania.
La proiectul Nord Stream 2 au participat gigantul rus Gazprom (majoritar) și mai multe companii europene, cum ar fi grupurile Wintershall și Uniper (Geremania), Shell (Olanda-Marea Britanie), Engie (Franța) și OMV (Austria).
Dar, în spatele „preocupărilor” americane despre dependența Europei de gazul rusesc se ascunde și frustrarea că ofensiva comercială americană de căutare a unor noi piețe pentru gazul natural lichefiat American (mai scump decât cel rusesc) a eșuat pe vechiul continent.
Aceste sancțiuni americane împotriva Nord Stream 2 au fost denunțate cu tărie de Berlin, principalul beneficiar al proiectului, și de Uniunea Europeană care le-a considerat o „ingerință” americană în afacerile europene.
Mike Pompeo a anunțat, miercuri, că proiectul Nord Stream 2 cade sub incidența unei legi adoptată în 2017 de Congres pentru a „contracara adversarii Americii prin sancțiuni” (Caatsa).
În timp ce sancțiunile din decembrie vizau asistența tehnică pentru proiectul gazoductului, legea Caatsa prevede măsuri mai severe, care pot ajunge până la interdicția accesului la sistemul financiar american.
După promulgarea acestei legi de către președintele Donald Trump, în 2017, șeful diplomației americane de atunci, Rex Tillerson, a exclus proiectul Nord Stream 2 din domeniul său de aplicare, explicând că proiectul a început deja înainte de aprobarea acestei legi.
Pompeo a anulat miercuri excepția, aducând conducta în conformitate cu legea Caatsa, dar mutarea în sine nu autorizează sancțiuni suplimentare.
Aproape terminat, proiectul Nord Stream 2, care a costat deocamdată 9,2 miliarde de euro, finanțat pe jumătate de Gazprom, va permite dublarea volumului livrărilor directe de gaz natural rusesc către Europa occidental trecând pe sub Marea Baltică pentru a ajunge în Germania.
În timp ce guvernul german continuă să sprijine proiectul, diplomatul Chris Robinson, responsabil pentru Rusia la departamentul de Stat american, a spus că alte țări europene i s-au opus.
„Astăzi, ne adăugăm vocea la cea a europenilor care sunt îngrijorați de agresiunea rusă”, a spus Robinson.
„Instrumentele pe care le-am pus în practică contribuie la consolidarea acestui mesaj”.
Germania, principalul beneficiar al proiectului, consideră că gazoductul rus este o sursă stabilă de energie. Dar Statele Unite și anumite țări europene - Ucraina, Polonia și țările baltice - se tem că Nord Stream 2 va permite gazului rusesc să ocolească Ucraina, țara cu care Moscova este în conflict deschis.
„Kremlinul continuă să sprijine Nord Stream 2 pentru exploatarea și creșterea dependenței europenilor de energia rusă”, a declarat diplomatul american Frank Fannon, însărcinat cu resursele energetice.
„Infrastructura energetică a Ucrainei are un efect de descurajare asupra agresiunii rusești”, a adăugat el. „Kremlinul încearcă să slăbească Ucraina, făcând ca infrastructura sa să fie învechită”.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că speră că conducta Nord Stream 2 va fi finalizată până la începutul anului 2021, o întârziere de un an față de punerea sa în funcțiune programată spre sfârșitul anului 2019 sau începutul anului 2020.
Deși Berlinul este în mod tradițional unul dintre cei mai apropiați aliați ai Washingtonului în Europa, relațiile lui Donald Trump cu cancelarul german Angela Merkel sunt încordate.
La un summit NATO din 2018, Trump a provocat un incident cu Merkel, după ce a acuzat Germania că este „prizonierul Rusiei”.
„Germania plăteste miliarde de dolari Rusiei pentru aprovizionarea cu energie și noi trebuie să plătim pentru a o proteja de Rusia”, a spus Trump, referindu-se la proiectul Nord Stream 2.