Tinerii vor pune ştampila pe numele candidatului indicat de rude. Motivul: ca mai toţi românii, nu-şi bat capul să înţeleagă sistemul uninominal.

Graba în care au fost organizate alegerile generale din 30 noiembrie, dar şi primul contact cu sistemul de vot uninominal i-au „băgat în ceaţă“ nu doar pe alegători - care nu se mai obosesc să înţeleagă cum şi de ce ar trebui să voteze -, ci şi pe organizatorii scrutinului, care se încurcă în buletinele de vot.

Mai mult, deşi liderii lor insistă pe lângă ministrul educaţiei pentru o minivacanţă ce le-ar permite să decidă soarta ţării, majoritatea studenţilor din Capitală vor ajunge la urne „împinşi de la spate“ de prieteni şi mai puţin de convingerile electorale.

Cei mai mulţi nu ştiu cu cine vor vota şi recunosc că se lasă influenţaţi de părerea apropiaţilor. Printre tinerii nedumeriţi sunt şi câţiva care iau în serios primele alegeri uninominale: se documentează pe internet şi apoi pun ştampila. Nu o fac însă pentru ei, ci pentru cei care rămân în ţară.

„Voi vota cu un candidat pe care-l ştiu rudele“

În mare parte, tinerii sunt convinşi că le-ar prinde bine o minivacanţă pentru a merge acasă... şi, poate, şi la vot. Spre exemplu, Marius Petcu, student în ultimul an la Politehnică, spune că dă o fugă până acasă, în Călăraşi, şi, după sucul băut cu prietenii, va trece şi pe la urnele de votare. „La alegerile locale (...) am primit o grămadă de mass-uri (mesaje trimise pe messenger) care mă întrebau dacă am mers la vot. Aşa că m-am dus“, adaugă studentul care are „o vagă idee“ că va vota cu un candidat pe care-l ştiu rudele.

În complexul bucureştean Regie, într-o cameră din P20 stau Mihai Dumitru, student la medicină generală în anul V, şi prietena lui, Aurelia, boboc la medicină dentară. Ea merge în mod sigur la vot, în Prahova, pentru că este şi vicepreşedintele unei comisii electorale. El, după ce a citit pe internet declaraţiile de avere ale candidaţilor şi s-a informat cu privire la programul electoral al fiecăruia, merge la urne, la Curtea de Argeş, ca să aleagă „răul cel mai puţin rău“. „Nu vreau să fac politică. Bunicii mei au fost deţinuţi politic...“, spune Mihai, conştient de faptul că tinerii de vârsta lui nu sunt preocupaţi câtuşi de puţin de cei care conduc ţara. El spune că votul lui va fi pentru cei care vor rămâne în ţară pentru că el, „în maximum doi ani“, după rezidenţiat, va fi undeva în Franţa. Românii nu înţeleg încă sistemul de vot

Mihai este unul dintre puţinii alegători români care şi-au dat silinţa să înţeleagă ce înseamnă uninominalul. „Deşi încrâncenarea este mai mică decât la alegerile locale, există încă o mare problemă în a înţelege sistemul de vot“, a recunoscut, ieri, Victor Paul Dobre, secretarul de stat din cadrul Internelor, însărcinat cu organizarea alegerilor din această lună.   Uitând pentru moment că el însuşi este candidat PNL, Dobre a pasat repede responsabilitatea „derutei alegătorului“ pe umerii „partidelor“ a căror „treabă“ este aceea de a le explica oamenilor cum să voteze. Nici la capitolul cifre, organizatorul nu a stat prea bine.   La 9.30, în timpul conferinţei de presă organizate pe tema scrutinului din 30 noiembrie, Dobre anunţa că vor fi tipărite 42,8 milioane de buletine de vot pentru cele 17.883 de secţii de votare organizate în ţară şi 1,24 de milioane de buletine pentru cele 221 de secţii organizate pe toate continentele pentru românii care au domiciliul stabil sau reşedinţa în străinătate. Sesizaţi că numărul de buletine este mult mai mare decât cel prevăzut de lege, după aproape patru ore, reprezentanţii Internelor au revenit cu precizări: „Numărul buletinelor de vot care va fi distribuit pentru secţiile interne este de 40,3 milioane“.

Potrivit datelor furnizate ieri de Ministerul Internelor, la scrutinul din 30 noiembrie au drept de vot 18.313.440 de români, din care 1.400.000 (care au împlinit 18 ani de la alegerile din 28 noiembrie 2004 până acum) votează pentru prima dată la alegerile generale.

Mai mult, aproximativ 200.000 de români care au domiciliul stabil în străinătate - inclusiv în state precum Etiopia, Gambia, Ruwanda, Madagascar, Trinidad Tobago sau Burkina Faso - îşi vor putea exprima opţiunea electorală. Lor li se adaugă alte câteva sute de mii de români cu reşedinţa în străinătate.

Nu vor putea vota cetăţenii români aflaţi în tranzit - în scop turistic sau de afaceri - pe teritoriul altor ţări şi nici militarii aflaţi în misiuni în străinătate.

Victor Paul Dobre, secretar de stat la Interne: "Deşi încrâncenarea este mai mică decât la alegerile locale, există încă o mare problemă în a înţelege sistemul de vot." Mihai Dumitru, student: "Tinerii de vârsta mea nu sunt preocupaţi de cei care ne conduc. Votul meu va fi pentru cei care vor rămâne în România."

BILANŢ Peste 200 de incidente electorale în 11 zile Nu mai puţin de 219 incidente electorale s-au produs în primele 11 zile de campanie, 17 persoane alegându-se cu dosare penale pentru comiterea a 37 de infracţiuni (majoritatea privind afişarea în alte locuri decât cele prevăzute de lege sau montarea unor panouri electorale fără acordul proprietarului, „completate“ de distrugere sau loviri). Alte 200 de persoane au primit amenzi totalizând 120.000 de lei. Aşa a precizat, ieri, chestorul Anghel Andreescu, prim-adjunct al ministrului internelor, potrivit căruia, în perioada alegerilor, 52.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi 3.000 de poliţişti comunitari vor asigura ordinea şi liniştea publică. În săptămâna premergătoare alegerilor, forţelor de ordine li se vor adăuga şi 1.100 de studenţi şi elevi ai şcolilor de poliţie.