În cea mai mare parte, alegătorii din Republica Moldova s-au arătat divizați în privința declarației vizând aderarea lor la Uniunea Europeană drept „obiectiv strategic”. Rusia a depus mari eforturi ca să modifice rezultatul.
Luni dimineață, o cursă importantă din Moldova, între susținătorii Rusiei și cei care se pronunță pentru orientarea țării spre Vest, s-a arătat mult prea strânsă, alegătorii fiind aproape toți divizați în privința amendamentelor constituționale care ar viza ieșirea țării din sfera de influență a Moscovei.
Republica Moldova, la răscruce de drumuri
Amendamentele propuse prin votul de duminică ar marca drumul ireversibil al acestei foste republici sovietice pe traiectoria europeană, astfel încât Moldova, o mică țară care este una dintre cele mai sărace din Europa, să adere într-o zi la Uniunea Europeană.
După numărarea a circa 98% din buletinele de vot, voturile cu ‘da’ și cu ‘nu’ în privința amendamentelor în discuție – pe care Rusia și acoliții săi moldoveni au luptat din greu să le împiedice – s-au dovedit destul de apropiate.
Înaintea voturilor numărate, susținătorii amendamentelor s-au aflat cu mult în urmă, dar rezultatele anticipate ale Comisiei Centrale Electorale au demostrat că ei ar acoperi diferența după ce au fost numărate și voturile moldovenilor din străinătate, în cea mai mare parte, din Occident – unde, în general, alegătorii sunt mai tineri și mai ostili Rusiei.
În urma unui vot separat, desfășurat tot duminică, președinta prooccicentală a Moldovei, Maia Sandu, s-a clasat înaintea celorlalți 10 adeversari în vederea realegerii sale, deși ea nu și-a adjudecat majoritatea necesară în vederea evitării unui al doilea tur de scrutin, programat pe 3 noiembrie.
Rezultatele referendumului au fost mult mai strânse comparativ cu estimările sondajelor de opinie. Ele au demonstrat că țara este divizată aproape în mod egal în privința direcției sale viitoare, situându-se sub așteptările legate de sprijinul Occidentului și estimate de Sandu și de susținătorii acesteia din Uniunea Europeană și din Statele Unite.
Probleme pentru actuala conducere
În organizarea referendumului, Sandu a mizat pe faptul că, după ani întregi de nesiguranță legată de direcția Moldovei, votul populației ar putea decide, în sfârșit, dacă țara dorește să se alinieze Rusiei sau Occidentului. Indiferent care ar fi rezultatul, finalul lasă această întrebare extrem de deschisă. Luni, la ora 7 dimineața, voturile cu ‘nu’ se situau cu un procent de 50,14% înaintea celor cu ‘da’, al căror procent era de 49,86%.
În urma unui alt vot de duminică, președinta proocidentală a Moldovei, Maia Sandu, s-a situat cu mult înaintea celorlalți 10 contracandidați în vederea realegerii sale, deși ea nu a întrunit majoritatea necesară pentru a evita cel de-al doilea tur de scrutin, programat pe 3 noiembrie.
Rezultatele referendumului au fost mult mai strânse comparativ cu estimările sondajelor de opinie. Asta a demonstrat că țara rămâne aproape în mod egal divizată în privința drumului său viitor – cu mult sub sprijinul occidental așteptat de dna Sandu și de susținătorii săi din Uniunea Europeană și din Statele Unite.
În organizarea referendumului, Sandu a mizat pe faptul că, după ani întregi de nesiguranță în privința viitorului Moldovei, votul populației ar hotărî, în sfârșit, dacă țara dorește să se alinieze Rusiei sau Occidentului. Indiferent de rezultatul final, procentajul apropiat face ca întrebarea să rămână în cea mai mare parte deschisă. Luni, la 7 dimineața, voturile cu ‘nu’ erau de 50,14%, comparativ cu cele cu ‘da’, care înregistrau un procent de 49,86%.
Rusia se implică total
Indiferent de cine s-ar afla la putere, amendamentele constituționale vor stipula aderarea țării la UE ca fiind pentru Moldova un “obiectiv strategic”.
Rușii au depus mari eforturi să împiedice asta, făcând ceea ce, potrivit oficialilor occidentali șI moldoveni, ar fi fost un efort masiv de prevenire a unui asemenea rezultat printr-o amplă campanie de dezinformare și printr-o finanțare ilicită, menită să cumpere voturi.
Cum rezultatele arătau că ‘nu’-ul predomină, Sandu a făcut o dură declarație, condamnând ceea ce, potrivit opiniilor sale, ar fi fost “un atac fără precedent la libertatea și democrația țării noastre”, lansat de niște criminali și de forțe străine, ea referindu-se clar la Rusia.
Ea a mai adăugat că atunci când rezultatele vor deveni chiar finale, “vom riposta prin decizii ferme”.
Ilan Shor, miliardarul fugar condamnat în Moldova, se adăpostește la Moscova, el calificând votul drept “ultima noastră șansă” de a păstra Moldova pe orbita Rusiei.
Joc important și în Georgia
Date fiind rezultatele aproape finale, în actuala cursă prezidențială Sandu se află în fruntea celorlalți 10 candidați, mulți dintre ei susținând relații mai strânse cu Rusia – asta ducând la o mare diferență. Spre luni dimineață, ea întrunise aproape 41,6% din voturi. Adversarul cel mai apropiat, Aleksandr Soianoglu, fost procuror general aflat sub anchetă pentru corupție, și-a atras 26,4 procente.
Ca stat independent aflat în apropierea Ucrainei, apărut din ruinele puterii sovietice în 1991, Moldova a fost ani în șir sfâșiată între Est și Vest, ea oscilând între lideri care vor să o alinieze Rusiei și alții care, ca Maia Sandu, se pronunță în favoarea Occidentului. În iunie, guvernul dnei Sandu și-a început tratativele de aderare cu Uniunea Europeană.
O serie de lupte asemănătoare s-au semnalat și în alte foste republici sovietice, printre care și Georgia, unde, duminică, mii de protestatari au ieșit pe străzile capitalei, Tbilisi, fluturând drapeluri ale Uniunii Europene și ale Georgiei. Protestul a fost organizat ca opoziție față de partidul Visul Georgian, pe care, înaintea alegerilor cruciale de la sfârșitul săptămânii viitoare, adversarii îl acuză că se înclină spre Rusia și se îndepărtează de Occident.
Printre participanți s-a numărat și președinta aleasă a Georgiei, Salome Zourabicivili, care se pronunță în favoarea integrării în Europa și care s-a ciocnit frecvent cu guvernul în privința direcției pe care țara ar avea-o de urmat.
Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din Moldova au fost urmărite îndeaproape de Moscova, de Bruxelles și de Washington, toate aceste capitale dorind să influențeze rezultatul.
Cum lucrează Kremlinul
Statele Unite și Uniunea Europeană au oferit un sprijin economic, inclusiv un ajutor de circa 2 milioane dolari, anunțat în cursul recentei vizite în Moldova a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Rusia a apelat la niște metode mai puțin transparente în eforturile sale de a influența procesul de votare, urmărind mai ales să întărească ostilitatea față de dna Sandu și față de Occident în rândul unor minorități substanțiale care consideră că Moscova este un partener mult mai credibil.
Eventuala primire a Moldovei în blocul european va dura încă mulți ani, dar ea a fost grăbită de alarma capitlelor occidentale pe tema unei invazii totale a Rusiei în Ucraina, invazie începută în februarie 2022, și de o nouă hotărâre de a împiedica avansul Moscovei pe alte teritorii ex-sovietice.
Trei state baltice care, pe vremuri, făceau parte din Uniunea Sovietică – Estonia, Lituania și Letonia – au fost admise în UE și în NATO cu 20 de ani în urmă – un demers care le-a inclus ferm în Occident și care a dus la reducerea ambițiilor Rusiei de a le repune sub guvernarea Moscovei.
Duminică, Comisia Eelectorală Ceentrală a anunțat că peste 50% dintre alegători votaseră în cursul serii, cu multe peste prezența de o treime necesară în vederea validării scrutinului.
Nicolae Pamfil, director de programe la Promo-LEX, o organizație de monitorizare a alegerilor, a spus că referendumul va avea consecințe importante și pe termen lung.
“Nu este vorba doar despre un sondaj de opinie”, a spus el, ci este vorba despre un mandat coerent în vederea unui amendament constituțional care să ceritifice alinierea geopolitică a țării.
Natalia Morari a respins Referendumul
Natalia Morari, o fostă aliată a lui Sandu care a candidat la președinție împotriva acesteia, a respins referendumul, calificându-l drept un “complot poliitic” menit să o sprijine pe dna Sandu în cursa prezidențială. Ea a spus că demersul nu va putea impulsiona aspirațiile europene ale Moldovei și va trebui repetat după ce negocierile cu Bruxelles-ul se vor fi finalizat. “Acest referendum nu se referă la o integrarea reală europeană, ci e doar o manevră politică”, a spus ea.
“Rusia continuă activ să submineze alegerile din Moldova și integrarea europeană a țării“, a declarat, miercurea trecută, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională din SUA, John F. Kirby. El a mai adăugat că, în ultimele luni, Moscova a investit milioane de dolari ca să influențeze alegerile prezidențiale din Moldova.
Un purtător de cuvânt din partea Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova “respinge categoric” acuzațiile vizând amestecul rusesc în Moldova.
sursa: RADOR RADIO ROMÂMÂNIA / nytimes.com