În esență, strategia publicată în Monitorul Oficial la final de iunie 2017, fără consultare cu principalii parteneri din societate, îi încurajează pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară. Strategia urmărește în mod corect să promoveze identitatea românească, dar tratează superficial repatrierea talentelor și confirmă incapacitatea României de a atrage talente, semnalată de World Economic Forum, în Global Competitiveness Report (România ocupă locul 127 în lume), se arată într-un comunicat RePatriot.

“Între timp, economia suferă din cauza deficitului de forță de muncă. România este în competiție directă pentru forță de muncă cu întreaga Europa. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forță (72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit studiului realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare. Unul din trei angajatori din România are mari dificultăți să ocupe posturile vacante pentru că, pur și simplu, nu exisă oameni calificați să facă munca pe care ei o caută.

Repatrierea diasporei este o soluție practică pentru deficitul de forță de muncă din România. Cetățenii români care conduc afaceri și lucrează în economii dezvoltate sunt valoroși pentru societatea și economia din România pentru că vin cu etica muncii și cunoștințele câștigate în piețe mult mai mature și avansate decât cea românească”, de mai arată în comunicattul RePATRIOT.

Șapte din zece români din diaspora vor să revină în țară

Sondajele arată interesul diasporei pentru a reveni în România. Studiul realizat în 2015 de RePatriot, cu sprijinul Open-I Research, arată că 70% dintre românii din străinătate își doresc să se întoarcă în țară, dar și că aproape jumătate dintre ei nu au un plan concret în această direcție. Șase din zece români din diaspora vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, iar cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) și agricultura (44%). Principalele motive pentru care românii preferau să trăiască în diaspora erau nivelul de trai mai ridicat decât în România (70%) și gradul mai scăzut de corupție (56%). 

În primul rând trebuie să le arătăm românilor din Diaspora oportunitățile de acasă, de a ţine legătura strânsă cu țara și de a se repatria dacă doresc. O strategie care să fie făcută împreună cu ei și care să creeze entuziasm și implicare. Sunt români a căror demnitate este călcata în picioare, în multe colțuri din lume, unde ei au pierdut legătura cu Țara!”, spune Marius Bostan, iniţiatorul proiectului Repatriot

El propune câteva măsuri simple de a-i aduce pe românii plecaţi înapoi în ţară:

1. Listarea și promovarea oportunităților de afaceri de la nivelul administrației locale și centrale în căutare de investitori, către toate comunitățile românești din străinătate. Sunt mii de clădiri, hale, terenuri nefolosite la administrația locală și la companiile de stat sau administrația centrală. Sunt terenuri agricole care își caută cumpărători încă la prețuri mici. Sunt programe europene nepromovate suficient către Diaspora. Sunt mii de licitații de bunuri, servicii și lucrări în sectorul public care ar putea avea atractivitate pentru meseriașii români din afară. De ce să nu le oferim printr-o campanie inteligentă românilor din Diaspora?

2. Mărirea imediată a numărului de burse în România pentru liceeni și studenți români de pretutindeni, cu eventuale condiționalități, pentru a crește rata de reținere a talentelor pe piața de muncă din țară. Avem spații pentru educație, avem încă profesori și o programă bună. De ce nu mărim bugetul de 10 ori pentru burse până epuizăm pe toți românii care vor să studieze în România.

3. Promovarea locurilor de muncă din sectorul public și companiile de stat către toți românii oriunde s-ar afla.

4. Programe de integrare pentru românii care se întorc în țară, care își caută de lucru (indiferent de motiv), gândite și implementate împreună cu autoritățile locale.

5. Ridicarea barierelor de angajare în țară pentru românii din Republica Moldova, Timoc și Bucovina de Nord și alți români oriunde ar fi.

6. Promovarea intensă a educație online în limba română. Românii să fie mai educați, mai inteligenți oriunde s-ar afla

7. Oferirea de educație specială  antreprenorială și managerială pentru cei care doresc să facă afaceri și oferire unui program 50-50 pentru cei care au plan de afaceri serios și vor să investească conform schemelor de ajutor de stat

“Statul singur nu va putea rezolva această mare problemă a României. Este nevoie implicare tuturor forțelor cum ar fi: Biserică, Administrația Locală, Școală, Sistem Medical, Companii, Societate Civilă alături de dedicare, implicare și organizare.

RePatriot a început prin forțe proprii și nu ne vom abate, vom continua drumul pe care am pornit cu mai multă forță și inteligență și vă așteptăm alături!”, mai spune Marius Bostan.