Alegerile anticipate sunt dorite pe față de toată lumea politică, dar în realitate foarte puțini vor avea de câștigat din ele. Cum stau lucrurile la 4 zile de la anunțul președintelui Iohannis, planul de contracarare gândit de PSD și posibilele dezvoltări ale crizei, vor face obiectul acestei analize.

Alegerile anticipate sunt hitul iernii primăvăratice care domnește în România. Acestea reprezintă o prioritate pentru președintele Klaus Iohannis și o necesitate pentru PNL. Ele pot fi organizate numai în condițiile stabilite de articolul 89 din Constituție.

ARTICOLUL 89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

După cum se poate observa trebuie îndeplinite două condiții: să treacă 60 de zile de la prima solicitare SAU să fie respinse două solicitări de învestitură.

Klaus Iohnanis a dat drumul procedurilor, propunându-l tot pe Ludovic Orban.

Luni, Ludovic Orban va trimite la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor noului cabinet. Cel mai probabil vor fi aceeași oameni care au făcut parte din guvernul care a picat la moțiunea de cenzură. Un guvern care nu va putea fi votat de cei care au dat jos guvernul prin moțiune de cenzură, dar care nu va fi sprijinit nici de PNL și USR. PMP este singurul partid care a anunțat că va face ceva în această procedură. Așa că PSD a fost nevoit să vină cu o găselniță.

Ne-a anunțat-o Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD:

"Va fi depusă cu certitudine mâine (sesizarea către CCR - n.r.). Un singur lucru o să invoc astăzi din această sesizare: domnul Orban este prim-ministrul desemnat din nou, el fiind prim-ministrul interimar, sau demis, a rămas interimar. Vă rog frumos să îmi spuneţi dumneavoastră ce forţă politică sau ce parlamentar a anunţat că va vota cu domnul Orban în Parlament? E o mascaradă. În aceeaşi şedinţă l-au propus prim-ministru să fie desemnat de către preşedintele României domnul Orban şi în aceeaşi şedinţă au hotărât, prin vot politic, că nu o să-l voteze. Să îmi explice şi mie cum văd ei această interpretare constituţională şi mai ales cum poţi să desemnezi o persoană pe care nimeni până acum nu a spus că o s-o voteze. Presupun că CCR o să ne lămurească", a afirmat duminică Marcel Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul Conferinţei extraordinare a PSD Bucureşti.

Cu alte cuvinte, PSD încearcă să câștige timp. Dacă CCR va constata că există un conflict de natură constituțională prin desemnarea aceluiași om, care nu va fi votat nici măcar de partidul lui, atunci a scăpat de prima ghilotină, termenul de 60 de zile care a început să curgă de la anunțul venit de la Cotroceni în urmă cu 4 zile. Și poate că astfel a amânat cea de-a doua condiție.

Totul este gândit în așa fel încât să se ajungă în luna iunie, când nu se mai pot organiza alegeri anticpate.

Numai că PSD nu este pregătit pentru următoarea ipoteză: dacă CCR spune că este în regulă ca Președintele să-l desemneze pe Ludovic Orban de câte ori vrea?