Unii au trecut prin Spania şi nu s-au integrat. Alţii au visat să studieze în Franţa, dar nu au avut această şansă. Cei mai mulţi au ales România pentru că diploma le este recunoscută în aproape toată lumea, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, şi, mai ales, pentru că aici nimeni nu întoarce capul pe stradă după un arab.

Poate doar fetele, ar recunoaşte fiecare dintre cei 191 de studenţi străini care – atunci când li se cere să spună primul lucru despre România – vorbesc despre cât de frumoase sunt femeile.

"Fetele de aici sunt cele mai frumoase din Europa", dă o sentin ţă zâmbind, puţin ruşinat, Frank Olivier Mpompo, "boboc" al Facultăţii de Inginerie în Limbi Străine (FILS) de la Politehnica din Capitală. Îi dă dreptate şi Itaui Meti, din Liban, care se va căsători curând cu o româncă.

Diplomele sunt recunoscute

Nu acesta a fost însă motivul pentru care au venit în România, sunt doar încântaţi să primească acest "bonus". La asta se adaugă şi prietenii pe care şi i-au făcut, şi faptul că taxele de şcolarizare nu sunt atât de mari. Unii se gândesc să rămână aici, alţii spun că nu s-ar putea adapta fiindcă sunt musulmani.

Tunisieni, libanezi, greci, turci, francezi. Aceasta este o parte din echipa multiculturală care îngroaşă rândurile FILS, sub îndrumarea profesorilor Traian Cicone şi Gelu Ionescu.

FACULTATE, "EN FRANCAIS"

Arabii şi românii, prieteni la petreceri şi la cursuri

În sala de documentare de la FILS încearcă să-şi găsească locul la masă câţiva dintre studenţii străini. E o zi specială, care a minteşte de serbările de sfârşit de an.

Şi asta nu pentru că s-ar împărţi flori şi pupături, ci pentru că profesorii Traian Cicone şi Gelu Ionescu le mai strecoară, printre rânduri, câteva cuvinte de laudă, cu care tinerii vor pleca mulţumiţi acasă.

20 de milioane de locuitori, 12 milioane de fete

"E adevărat că în prezent studenţii proveniţi din ţările arabe sunt majoritari. Nu cred că e vorba de taxe, căci sunt ţări unde nu se plătesc taxe deloc (Franţa, Germania etc). Cred că se simt bine în România, că suntem un popor primitor, că nu avem conflicte religioase. (…) Suntem o ţară în care extremismul nu se manifestă în viaţa de zi cu zi, ceea ce este foarte important. Când am fost în Tunisia, să promovez oferta noastră educaţională, una dintre întrebările des puse, mai ales de către părinţi, suna astfel: «Este periculos pentru un arab să trăiască la Bucureşti?»".

Răspunsul îl dau tinerii, care nu doar că studiază în România, dar şi-au găsit şi de lucru aici. Este şi cazul lui Ibn Abi Zid Zied din Tunisia, student în anul al treilea, care e şi managerul unui club.

"Am ales România, pentru că raportul calitate-preţ este mai bun, iar a studia aici e acelaşi lucru cu a studia în Europa. În România e minunat, sunt 20 de milioane de locuitori dintre care 12 milioane sunt fete. Cu condiţiile de igienă din cămin te obişnuieşti – e drept, că se pot îmbunătăţi -, însă, în ceea ce priveşte atmosfera, e mişto să înveţi pe hol şi să-ţi cauţi cursuri la trei di mineaţa", spune tânărul, care-şi aminteşte că nici nu a călcat bine pe tărâm românesc şi a făcut greşeala de a lua un taxi de la aeroport până în Regie. Doar buzunarul lui ştie cât a suferit!

Prea multă "flexibilitate"
Robert Galwar face notă discordantă faţă de colegii săi bruneţi, care mai de care mai ochioşi. E blond cu ochii albaştri şi vine din Austria. A studiat în România, prin programul Socrates Erasmus, timp de un an.

"Universitatea de aici e bu nă, dar e puţin diferită de cele din Viena. Asta pentru că în Austria avem două feluri de universităţi, cele clasice – ca aceea de unde vin eu – şi cele de ştiinţe aplicate. Iar aceasta sea mănă mai mult cu cea de ştiinţe aplicate. Pentru mine a fost ceva nou să înţeleg modelul acesta mai flexibil de organizare. În Austria, totul e foarte strict, planuri care nu se schimbă întrun an, dar aici tot se schimbă, sala de clasă, profesorul, orarul…", spune tânărul.

Deşi i-a plăcut experienţa din România, s-ar întoarce doar pentru a face afaceri, nu şi pentru a se stabili aici. "Dacă e să te distrezi, simţi petrecerea, oamenii sunt deschişi, vin, te ajută, dar în ceea ce priveşte siguranţa vieţii, aş dori să am asigurarea medicală în altă ţară, în Austria sau în altă parte. Dacă te uiţi la ştiri aici şi vezi ce se întâmplă în spitale…", spune austriacul, prăpăstios.

George Niculescu e singurul român dintr-o grupă de 24 de tunisieni şi, la început, i-a fost şi lui greu să se adapteze. "Sunt un străin printre străini, în propria ţară. Cu toate că se preda în franceză, auzeam 80% arabă şi doar 20% franceză. Acum m-am o – bişnuit. Prietenii îmi spun Hassan", adaugă tânărul.

"Românii sunt prietenoşi"

Itaui Meti preferă să vorbească în română, pe care a învăţat-o de la prieteni. A avut tot timpul, ţinând cont de faptul că este în anul patru. "Am citit, înainte să vin, despre România: că oamenii sunt foarte prietenoşi, că în altă ţară ca străin te văd mai altfel. Şi aici am prieteni mai mulţi decât am lăsat în Liban. Oriunde mă duc cu diploma este respectată. La facultate ne ajută foarte mult, dar la cămin poate trebuie să ne mai ajute statul", explică tânărul.

În concluzie, le place în România, mai ales că "în Regie sunt mai multe discoteci decât cămine", dar şi pentru că românii sunt primitori. Iar, pentru profesorii lor, FILS e ca o insulă străină, cu tot felul de culturi, unde vin zilnic să predea, pentru ca apoi să se întoarcă acasă, în România.

MISIUNE DE DASCĂL

Glume şi inginerie, într-o limbă străină

De ce este atractivă România pentru studenţii străini? Profesorul Traian Cicone are răspunsul. "Este absolut evident că, intrând în Comunitatea Europeană, România a devenit mult mai cunoscută şi mai atractivă (precum ţările din vestul Europei). La fel de evident este faptul că fiecare dintre noi ţinteşte mai sus, astfel că, în mod normal, studenţii care vin să studieze la Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB) provin din ţări cu nivel de dezvoltare mai redus sau cel mult egal", spune dascălul.

La toate acestea se adaugă şi faptul că învăţământul tehnic nu este la fel de dezvoltat în alte ţări. "Extrem de mulţi tineri din ţările africane sau din cele asiatice-francofone visează să studieze în Franţa. Evident că nu toţi îşi văd împlinit acest vis, iar oferta de studii tehnice în limba franceză de la UPB rămâne singura alternativă solidă din toată Europa", adaugă profesorul.

Foarte mulţi studenţi străini vin aici pentru o perioadă mai scurtă, prin programul Socrates Erasmus, jumătate dintre aceştia fiind francezi care nu au deloc probleme în a se adapta în România. Iar pentru profesori, să predai într-o limbă străină e o adevărată provocare.

"Consider că un profesor trebuie să aibă şi unele calităţi actoriceşti, să spună glume, să mai povestească câte o scurtă istorioară şi totul într-o limbă străină. Poate şi mai greu este la seminarii şi laboratoare, unde interacţiunea cu studentul este şi mai mare şi unde trebuie să răspunzi competent la cele mai diverse întrebări. Şi de cele mai multe ori, studenţii străini pun mai multe întrebări decât colegii lor români, care mai au şi surse alternative de informare", dezvăluie Traian Cicone.

"Când am fost în Tunisia, să promovez oferta noastră educaţională, una dintre întrebările cel mai des puse, mai ales de către părinţi, suna astfel: «este periculos pentru un tânăr arab să trăiască la Bucureşti?».",
TRAIAN CICONE, profesor, Politehnica Bucureşti