România va trece mai târziu la euro, care urmare a situaţiei din Grecia, însă ţara noastră trebuie mai întâi să implementeze reforme, pentru a dezvolta o economie competitivă.

România ar trebui să adopte euro de la 1 ianuarie 2015. Criza din Grecia, însă, a modificat perspectivele trecerii moneda unică europeană. În ultima perioadă, tot mai multe voci au enunţat posibilitatea întârzierii acestui calendar.

„Cei care doresc să trecem mai târziu la euro vor fi fericiţi, pentru că datorită Greciei vom trece mai târziu la euro. Perspectivele pentru aderarea la zona euro s-au schimbat, iar dacă România nu va dovedi că are capacitatea de a îndeplini criteriile pe termen mediu nu vom trece la euro”, a declarat Theodor Stolojan, membru în Parlamentul European, în cadrul conferinţei  „Privind spre viitor: România şi strategia Europa 2020”, notează Mediafax.

Trecem mai târziu la euro

Chiar şi guvernatorul BNR a spus recent că este mai bine ca România să adopte euro mai târziu, decât să facă acest pas înainte de a fi pregătită.

„Comentariul a fost că nu un an sau doi contează aici, ci gradul de pregătire, să nu intrăm cu dezechilibre mari în zona euro. Acest lucru contează mai mult decât data fixă”, a explicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ca răspuns la afirmaţia lui Dominique Strauss- Kahn, directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

Oficialul FMI a declarat, în timpul vizitei pe care a făcut-o în România, la finele lunii martie, că România ar putea trece la euro cu doi-trei ani întârziere faţă de calendarul propus.

Reformele, o necesitate pentru competitivitate

Dincolo de situaţia din Grecia, europarlamentarul Theodor Stolojan spune că România trebuie să rezolve o serie de probleme interne pentru a putea accede în zona euro.

„România niciodată nu-i pregătită pentru nimic din punct de vedere al reformelor. Niciodată nu vom fi pregătiţi pentru euro dacă nu ne propunem. Euro înseamnă disciplină, concentrare pe lucrurile reale, productivitate şi competitivitate”, a punctat Stolojan.

Normele europene impun reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din produsul intern brut. România a primit derogare până în 2012 pentru a se alinia acestei cerinţe.

Perspectiva economiei, o ghicitoare

FMI şi-a revizuit în scădere previziunile privind creşterea economică a României pe anul în curs, potrivit raportului World Economic Outlook. Astfel, avansul economic estimat va fi de 0,8% anul acesta şi nu de 1,3%, cum se preconizase iniţial.

Totuşi, în 2011, economia românească va avea cel mai alert ritm de creştere, de 5,1%, potrivit FMI. Analistul economic Liviu Voinea a declarat pentru evz.ro că această apreciere nu este realistă şi că este posibil ca economia să se contracte şi anul acesta.