Ministrul Economiei, Virgil Popescu, semnează cu secretarul american pentru energie, Dan Brouillette, Acordul de cooperare interguvernamentală pentru retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă și pentru continuarea construirii reactoarelor 3 și 4, proiect în valoare de peste 8 miliarde de dolari.
UPDATE În urmă cu puțin timp, la Washington s-a semnant acordul inițial de cooperare pentru proiectele de energie nucleară Cernavodă și sectorul energiei civile din România, anunță Ministerul Economiei
„Astăzi, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea și modernizarea programului de energie nucleară civilă din România.
Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune.
„Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă și fără emisii, iar industria nucleară din SUA așteaptă cu nerăbdare să-și ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie”, a declarat Secretarul Brouillette. „Acest acord între SUA și România sporește cooperarea noastră energetică reciprocă și va consolida securitatea energetică a ambelor națiuni.”
„Astăzi, România face un uriaș pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește componenta energetică, și anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.
Acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creștere economică și va implementa cele mai înalte standarde de siguranță. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic național al țării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate.
Statele Unite și România vor continua să consolideze relația noastră bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administrația Trump. În cadrul P-TEC, SUA și România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic și comercial”.
Virgil Popescu, ministrul român al Economiei, se întâlnește, vineri, în jurul orei 18,00, ora României, cu secretarul american pentru energie, Dan Brouillette, pentru a parafa un Acord de cooperare interguvernamentală care vizează un proiect, ce se va întinde pe cel puțin 10 ani. Proiectul va cuprinde, în primul rând, retehnologizarea Reactorului 1 de la CNE Cernavodă, însemnând extindere duratei de funcționare a Unității, care a fost dată în exploatare comercială la sfârșitul lui 1996.
Acordul interguvernamental româno-american include și reconstruirea Unităților 3 și 4, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, făcând referire la „renovarea clădirii în care se află cele două reactoare noi de la centrala nucleară de la Cernavodă”. Potrivit diplomatului american, proiectul, în totalitate, ar avea o valoare de 8 miliarde de dolari reprezentând „o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică și energetică”.
De altfel, la sfârșitul lunii iulie prim ministrul Ludovic Orban declara că Executivul pregătește investiţii în valoare 8-9 miliarde de euro la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, atât pentru retehnologizarea reactorului 1, cât și pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, urmând să fie finalzate în 2030. Era perioada în care guvernul renunțase la colaborarea cu partea chineză.
Declarația premierului venise după ce SN Nuclearelectrica dăduse drumul licitației pentru întocmirea studiului de fezabilitate privind retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă, contract în valoare de 1,2 milioane de euro.
Decizia de retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă a fost aprobată de SNN în urmă cu trei ani și privea faza care include lucrările pregătitoare și finalizarea tututor studiilor, inclusiv extinderea numărului de ore de operare, etapă care se va finaliza cu supunerea spre aprobarea AGA a studiului de fezabilitate.
Argumentele pentru extinderea duratei de funcționare a Unității 1 de la CNE Cernavodă
-Unitatea 1 de la CNE Cernavodă a fost dată în exploatare comercială la dată de 2 decembrie 1996. Conform evaluărilor făcute până în momentul de față, datorită faptului că această a fost exploatată la un factor de utilizare al capacității de circa 90% de la punerea în funcțiune, superior celui de proiect (80%), Unitatea 1 va atinge pragul de 210.000 ore de funcționare la putere nominală la sfârșitul anului 2023, după aproximativ 26,6 ani de funcționare de la punerea în funcțiune cu circa 3,4 ani înainte de atingerea duratei de viață proiectate de 30 de ani, în ipoteza menținerii unui factor de capacitate similar cu cel atins până în prezent, pentru restul perioadei.
Funcționarea la un factor de capacitate mai ridicat cu circa 10 puncte procentuale a fost posibilă datorită îmbunătățirilor de proiect implementate de-a lungul timpului precum și modului judicios de operare și mentenanță.
În acest context, SNN a analizat experiență și practică internaționale de la alte centrale nucleare de tip CANDU 6 și a identificat oportuntiatea extinderii numărului de ore de funcționare dincolo de cele 210.000 prevăzute de proeict, în condiții de siguranță nucleară și eficientă în operare, se precizează pe site-ul SNN.
Extinderea numărului de ore de funcționare inițială a Unității 1, presupune, în primul rând realizarea unor studii și analize, din care să rezulte la câte ore de funcționare la putere nominală poate ajunge unitatea, cu respectarea integrală a cerințelor și normelor de securitate nucleară.
O perioada de funcționare mai mare are efecte pozitive asupra pregătirii și desfășurării lucrărilor de retehnologizare prin:
-prelungirea duratei de acumulare de către societate a fondurilor proprii necesare proiectului;
-o mai bună pregătire a proiectului și o mai bună organizare a lucrărilor ce se vor desfășura pe durata opririi.
Prelungirea duratei de funcționare a unității peste cele 210.000 ore de funcționare considerate că ipoteza de proiectare, nu reprezintă o condiționare a începerii lucrărilor de retubare și retehnologizare decât în sensul în care posibilitatea prelungirii conduce automat la amânarea momentului începerii efective a opririi pentru retubare/retehnologizare.
În conformitate cu studiul cu privire la organizarea optimă a proiectului, elaborat de Asocierea formată din companiile SC AMEC Foster Wheeler Nuclear RO SRL și AMEC NSS Limited în cadrul unui contract de consultanță atribuit prin licitație, contract vizând modul optim de organizare a proiectului de retehnologizare, proiectul efectiv de retehnologizare (etapă a două) este structurat în trei faze:
Faza 1 -Definirea proiectului
Faza 2 – Pregătirea implementării
Faza 3 – Oprirea unității și derularea efectivă a proiectului de retehnologizare.
Oprirea unității și retehnologizarea efectivă a proiectului, programată a se derula în perioada decembrie 2026 – decembrie 2028, în condițiile în care proiectul se implementează în durata minimă estimată în prezent la 24 de luni”