Urmăresc, de fapt mai bine spus monitorizez, cam tot ce apare legat de Centenarul Marii Uniri. Da, mă doare că se fac atât de puține lucruri, că tot mai puțini români vibrează la ceea ce înseamnă sentiment național.
Că nu ne respectăm eroii, că nu ne mai interesează trecutul... Sâmbătă am fost în Focșani. N-am neamuri acolo, dar îmi place capitala Vrancei, cu aerul său de târg din perioada interbelică, cu oameni liniștiți, care știu să se bucure de viață. Curat, cochet, o bucurie a ochiului.
Am fost însă cu treabă și m-am întors cu lacrimi în ochi. Mândru că mai sunt oameni care fac ceva pentru eroii acestei țări. La inițiativa lui Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean, s-a înființat Parcul Memoriei Naționale, între Mărăști și Mărășești.
Acum 100 de ani, trupele generalului von Mackensen erau oprite pe frontul de la Mărăşeşti, sub deviza „Pe aici nu se trece!”. Acum, în acelaşi loc, vor fi plantaţi 335.000 de stejari în memoria soldaţilor căzuţi la datorie. Primul pui de stejar a fost plantat în luna august, în memoria Ecaterinei Teodoroiu, iar proiectul se va finaliza în decembrie 2018, când se vor împlini o sută de ani de la Marea Unire. Parcul va avea o suprafaţă de 75 de hectare acoperite cu cei 335.000 de puieţi de stejar. Sâmbătă, primii 50.000 de stejari au fost plantaţi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ideea excepțională de a crea Parcul Național al Memoriei Naționale în orașul erou Mărășești, pe o suprafață de 75 ha, s-a născut în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri și din dorința de a onora memoria ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă din timpul Primului Război Mondial. Mai pe românește spus a fost ideea lui Marian Oprișan. N-am chef de polemici inutile și nici să răspund la tembelisme de genul: lauzi un PSDist, te-ai vândut ciumei roșii. Marian Oprișan este un miracol, în sensul bun al cuvântului. Conduce cu mână de fier zona Vrancei, dar este totodată iubit și prețuit de vrânceni.
Culmea este și patriot! Cinste lui! N-am să continui să-l laud pentru ceea ce face, mai ales că anul acesta am participat și la o sesiune istorică excepțională de la Muzeul Vrancei, condus de profesorul Horia Dumitrescu – un om care trebuie prețuit de întreaga urbe.
Ca să nu avem discuții, l-a lăudat și și șeful Statului: „Preşedintele României vă felicită pentru iniţiativă şi urează succes proiectului ce constituie nu doar o frumoasă punte a memoriei, ci şi un simbolic angajament pentru viitorul naţiunii noastre într-o Europă unită, într-o lume a păcii. Sacrificiul înaintaşilor noştri pentru idealul unităţii naţionale este moştenirea de nepreţuit pe care trebuie să o cinstim, demnitari şi simpli cetăţeni deopotrivă, atât prin gesturi pioase cât şi prin acţiuni şi proiecte durabile”, i-a scris Klaus Werner Iohannis lui Marian Oprișan. De ce nu l-aș lăuda și eu? Și fac asta dintr-un bun simț elementar, deși în acestă activitate este implicată și Antena 3, o instituție media nu prea favorabilă persoanei mele. Și nici eu ei. Marian Oprișan a fost măreț. Și în organizare, și în atitudine.
A învățat să fie liber, s-a maturizat. A învățat că cel mai bine face dacă se bate pentru Vrancea decât să-și irosească puterile într-un București unde astăzi ești, mâine nu ești lider. Și, fără nicio exagerare, cred că va ieși la pensie ca președinte al Consiliului Județean.
Vorba unui amic: E bun, dă-l dracu’. Lăsând gluma la o parte, dacă Oprișan ar fi clonat la nivelul întregii țări, am avea un Centenar de vis! Bravo, domnule Oprișan. Deși nu port pălărie, mi-o scot în fața dumneavostră! Respect maxim!
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Un sfert de secol de domnie: Jubileul ratat
