O misterioasa stea care nu vrea sa moara a fost descoperita de catre astronomii de la Palomar Transient Factory in constelatia Ursa Mare la circa 500 milioane ani lumina fata de noi. Aceasta stea continua sa straluceasca, in ciuda faptului ca, daca ne bazam pe teoriile actuale, ar fi trebuit sa se fi transformat intr-o stea de neutroni sau, mai probabil, intr-o gaura neagra de ceva vreme.

Viata stelelor depinde de masa acestora; stelele relativ mici sau mijlocii, cu masa mai mica sau apropiata de cea a Soarelui, cand nu mai combustibil care sa mentina active procesele nucleare in interiorul lor mor, dand nastere la fenomele mai mult sau mai putin spectaculoase. Soarele, in circa 5 miliarde de ani, va da nastere la o giganta rosie, dupa care se va transforma intr-o pitica alba ce se va raci treptat, timp de miliarde de ani.

Stelele cu masa mult mai mare ca cea a Soarelui au o moarte dramatica, dand nastere la asa-numitele Supernove. In aceste stele prin reactii nucleare se formeaza nucleele atomilor – de la azot si carbon, la fier. Inclusiv noi suntem “fii ai stelelor”, intrucat nucleele atomilor din care suntem compusi au luat nastere in stele.

Dupa explozia stelelor care dau nastere la Supernove ceea ce ramane in urma colapsului gravitational al materiei care nu a fost imprastiata in Univers in urma exploziei este o stea de neutroni sau – daca masa stelei este foarte mare – o gaura neagra. Cel putin asa se credea pana recent, cand descoperirea senzationala a unei stele care nu vrea sa moara pune sub semnul intrebarii modelul de evolutie stelara.

Astronomii de la Palomar Transient Factory, care au utilizat telescopul cu diametrul de 1.2 metri instalat la observatorul astronomic de pe muntele Paolmar au observat in septembrie 2014 o supernova la circa o jumatate de miliard de ani lumina fata de noi, in constelatia Ursa Mare. Au denumit noua stea iPTF14hsl. Pana aici nimic nou sau interesant, intrucat observarea unei noi supernove nu mai reprezinta un fenomen de senzatie. Astronomii se asteptau ca in urma acestei explozii iPTF14hsl sa se transforme intr-o gaura neagra, intrucat masa acestei stele a fost estimata ca fiind de circa 50 de ori mai mare ca cea a Soarelui.

Nu mica a fost mirarea astronomilor cand dupa circa o suta de zile luminozitatea acestei stele a inceput din nou sa creasca; un astfel de fenomen nu a mai fost observat pana acum. Astronomii au continuat studiul acestei stele si au putut observa cum variatiile de luminozitate s-au repetat de alte 5 ori.

Un grup de astronomi condus de Iar Arcavi de la universitatea din Santa Barbara a decis sa studieze istoria acestei stele si a studiat arhiva de date astronomice descoperind un fapt cu totul iesit din comun: aceasta stea explodase si in 1954! O stea care nu vrea sa moara.

Pana in prezent un astfel de comportament nu a mai fost observat si pune sub semnul intrebarii ceea ce stim despre stele, compozitia si evolutia lor.

La ora acttuala inca nu exista o explicatie pentru acest fenomen misterios. Au fost facute cateva ipoteze, printre care si una extrem de interesanta si exotica: in interiorul stelei care nu vrea sa moara s-ar putea genera antimaterie. Ca exemplu de antimaterie dam antiprotonul, care are aceeasi masa ca si protonul insa o sarcina electrica opusa (negativa). Antimateria ar putea lua nastere in inima stelei in urma proceselor nucleare care au loc la densitatile extrem de mari din interiorul stelelor masive. Existenta antimateriei in interiorul unei stele ar duce la un comportament precum cel observat: o stea instabila, cu mai multe explozii care se repeta de-a lungul anilor.Aceasta ipoteza insa la ora actuala nu este confirmata si mai multi oameni de stiinta sunt sceptici legat de posibilitatea generarii antimateriei in stele.

Astronomii si-au propus nu doar sa studieze steaua cae nu vrea sa moara, iPTF14hsl, dar si sa incerce sa descopere alte stele, supernove, care au un comportament bizar.

Steaua care nu vrea sa moara ar putea reprezenta un pas important spre o noua teorie asupra evolutiei stelelor si a Universului, precum si  cea a generarii antimateriei in conditii extreme.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro