Statul român vs. moștenitorii lui Dinu Patriciu. Amânare în dosarul de 140 milioane de dolari

Statul român vs. moștenitorii lui Dinu Patriciu. Amânare în dosarul de 140 milioane de dolari Sursa: Arhiva EVZ

Pe 22 februarie 2024, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să amâne procesul în care statul român își urmărește dreptul de recuperare a „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu, ca urmare a protestului avocaților din București.

Creanța Libia vs. moștenitorii lui Dinu Patriciu. Următorul termen de judecată în procesul în care pârâții - OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A., Ana Patriciu, Maria Patriciu, Dana Rodica Patriciu - sunt reprezentați de firme de avocatură de prestigiu (S.C.A. DRAGNE & ASOCIAŢII, SCA ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII, SCA VILĂU & ASOCIAŢII, SCPA MOLOMAN, LAZĂR ŞI ASOCIAŢII), a fost stabilit pentru 28 martie 2024.

Statul român vrea banii de la moștenitorii lui Dinu Patriciu

Statul Român încearcă să recupereze „creanța Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu: Ana și Maria Patriciu, fosta soție Sabina, mama celor două fete, a doua sa soție, Dana Rodica Patriciu, și firma OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. (fosta ROMPETROL SA). Această creanță petrolieră Libia se referă la valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de România în Libia în perioada 1980-1992.

Valoarea disputată este de 58.521.056 dolari, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 05.01.2001 până la momentul plății efective a datoriei. Centrul de Investigații Media a raportat că ANAF estimase valoarea totală actualizată a prejudiciului în acest caz la peste 140 de milioane de dolari, incluzând un prejudiciu inițial de peste 58 de milioane de dolari, împreună cu dobânzi și penalități care depășesc 83 de milioane de dolari.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sursa foto: Dennis Thompson | Dreamstime.com

Ping-pong între instanțe

În mai 2018, Tribunalul București a parțial admis cererea de chemare în judecată, impunând pârâtelor Ana Patriciu, Dana Rodica Patriciu și Maria Patriciu să plătească reclamantului (Ministerul Finanțelor) suma de 58.521.056 USD, plus dobânda legală calculată de la 05.01.2001 până la plata efectivă a datoriei. În iunie 2019, Curtea de Apel București a acceptat apelurile, anulând hotărârile și sentința atacată și trimițând cauza pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a. La mijlocul lunii martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A. împotriva deciziei civile pronunțate în iunie 2019 de Curtea de Apel București – Secţia a VI-a civilă. Ulterior, dosarul a fost reanalizat la Tribunalul București, care, în decembrie 2021, a emis următoarea hotărâre:

Respinge excepţia prescripţiei ca neîntemeiată. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 58.521.056 USD, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală de la data de 05.01.2001 şi până la data plăţii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 24.12.2021.

Care este miza

Dinu Patriciu, care a preluat conducerea Rompetrol în 1998, a fost găsit vinovat pe plan penal pentru apropierea de sume de bani gestionate de Rompetrol, destinate să fie direcționate către bugetul de stat. Aceste sume proveneau din contractele de cooperare economică internațională ale Statului Român cu Libia.

Prejudiciul stabilit de instanța penală a fost de 58.521.056 USD, cauzat de nevirarea în bugetul de stat a compensațiilor suplimentare din Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (EPSA). După încetarea procesului penal și lăsarea nesoluționată a acțiunii civile împotriva lui Patriciu Dan Costache (Dinu), decedat în 2014, Ministerul Finanțelor a acționat în instanță pe baza răspunderii civile delictuale a membrilor familiei Patriciu. Astfel, Ana Patriciu, Maria Patriciu și Dana Rodica Patriciu au fost chemate în judecată ca moștenitoare ale lui Dinu Patriciu.

Ministerul Finanțelor susținea că acestea, acceptând moștenirea, au dobândit calitatea de pârâți în proces, fiind obligate să răspundă pentru prejudiciul cauzat, conform cotelor legale și testamentare. Cu privire la prescripția dreptului de acțiune, instanța a considerat că termenul este de 25 de ani, nefiind împlinit până în prezent, avându-se în vedere anul 1999 ca dată de început a prescripției.

Lucrurile s-au complicat

La momentul introducerii acțiunii în instanță la data de 6 martie 2015, succesiunea nu fusese încă discutată. Astfel încât masa succesorala și repartizarea bunurilor între moștenitori nu fuseseră stabilite (dosarul succesoral înregistrat la Societatea Profesională Notarială Mentor fiind suspendat, fapt nedisputat de către părți).

Întrucât în august 2015 Melanie A. Chen a renunțat la drepturile succesorale, iar un nou succesor a apărut (Sabina Patriciu - S.P.), Curtea de Apel București a constatat că Tribunalul București era obligat să discute această chestiune și să implice în proces noul succesor (S.P.). Deoarece toți moștenitorii defunctului trebuie să fie parte în proces.

Neintroducând în cauză ultimul moștenitor (S.P.), Curtea a decis anularea hotărârii din 18 noiembrie 2016. Și, în consecință, a sentinței civile nr. 1689/31 mai 2018 a Tribunalului București - Secția a VI-a, și trimiterea cauzei pentru rejudecare la aceeași instanță (având în vedere că acest lucru a fost solicitat expres prin cererea de apel).

Cunoscuții Dinu Patriciu chemați în instanță

Instanța a considerat că, critica apelantei-reclamante Ministerul Finanțelor era întemeiată, având în vedere că Decizia penală nr. 1156/A din 07.10.2014 a Curții de Apel București - Secția I nu a soluționat nici acțiunea civilă împotriva lui Dinu Patriciu. Nici cererea de atragere a răspunderii civile solidare a comitentului S.C. Rompetrol S.A (actuală OILFIELD EXPLORATION BUSINESS SOLUTION S.A), a cărui administrator era Dinu Patriciu. Instanța penală nesoluționând aspectele civile ale cauzei.

Reclamantul Ministerul Finanțelor (Statul Român) a susținut existența răspunderii solide a persoanelor condamnate atât pe latura penală, cât și pe cea civilă. Acțiunea civilă îndreptată împotriva lui Dinu Patriciu nu a fost soluționată de instanța penală din cauza decesului acestuia. Prin urmare, instanța a apreciat că reclamantul are dreptul să aducă în judecată toți cei care au avut legătură cu debitorul decedat. Deoarece interesul creditorului este să aibă cât mai mulți debitori solvabili pentru a-și crește șansele de a fi compensat integral pentru daune.